Sinonime scânteie

Cuvântul „scânteie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• scintilație - scânteiere, strălucire, sclipire
• strălucire - scânteiere, sclipire, luminăție, fast, splendoare, glorie
• irizare - lucire, scânteiere, iluminare
• licăr - sclipire, scânteiere
• sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
• fulgere - sclipire, scânteiere, fulger, clipă, moment
• țară - pic, puțin, oleacă, strop, fărâmă
• fir - filament, filet, șuviță, fibră, fărâmă, pic, picătură, țâră
• lucios - lucitor, sclipitor, scânteietor, luminos, fulgurant
• nălucă - arătare, fantomă, vedenie, stafie, nălucire, năzărire, fantasmă, năzăreală, halucinație
• nițel - puțin, câtva, oleacă, cam, strop, fărâmă
• aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
• boabă - picătură, strop
• dram - fărâmă, crâmpei, pic, strop
• aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire

Dex scânteie

• SCÂNTÉIE, scântei, 1. Particulă solidă incandescentă care sare din foc, dintr-un corp aprins, din ciocnirea unor corpuri dure etc. sau care însoțește o descărcare electrică, și care se stinge foarte repede. ◊ A i se face (cuiva) scântei (pe dinaintea ochilor), se zice când cineva primește o lovitură puternică (și are senzația că vede scântei). A se învăța (sau a se deprinde) ca țiganul cu scânteia = a se deprinde cu răul. ♦ Lumină slabă, de-abia întrezărită, cu sclipiri intermitente; licărire. 2. Fapt, aparent neînsemnat, care declanșează o acțiune, un sentiment etc. 3. Parte foarte mică din ceva; fărâmă. O scânteie de talent. – *scantillia (= scintilla).
• SCÂNTÉIE, scântei, 1. Particulă solidă incandescentă care sare din foc, dintr-un corp aprins, din ciocnirea unor corpuri dure etc. sau care însoțește o descărcare electrică, și care se stinge foarte repede. ◊ A i se face (cuiva) scântei (pe dinaintea ochilor), se zice când cineva primește o lovitură puternică (și are senzația că vede scântei). A se învăța (sau a se deprinde) ca țiganul cu scânteia = a se deprinde cu răul. ♦ Lumină slabă, de-abia întrezărită, cu sclipiri intermitente; licărire. 2. Fapt în aparență neînsemnat care declanșează o acțiune, un sentiment etc. 3. Părticică neînsemnată din ceva; fărâmă, pic. O scânteie de talent. – *scantillia (= scintilla).

Sinonimul cuvântului scânteie

Testează-te!