Dicționar de sinonime
Sinonime scurtat
Cuvântul „scurtat” are următoarele sinonime:
scurtat ( adjectiv )
- decapitat
- prescurtat
- concentrat
- redus
- rezumat
- comprimat
- condensat
- abreviat
- tuns
- micșorat
- retezat
- tăiat
Sinonime Apropiate
- concentrat - redus, scurtat, comprimat, rezumat, condensat, lapidar, concis, laconic, scurt
- sintetic - concis, succinct, concentrat, rezumativ
- contras - restrâns, concentrat, sintetizat, redus
- moderat - micșorat, redus, scăzut, potrivit, accesibil, convenabil, rezonabil, calm, liniștit
- recapitulativ - rezumativ, sintetizând
- secundar - auxiliar, secund, marginal, colateral, minor, neimportant, mic, redus, neesențial
- sinteză - concentrare, condensare, rezumat, contopire, asociere
- strâmt - îngust, restrâns, redus, mărginit, prost, obtuz
- suficient - destul, satisfăcător, îndestulător, mulțumitor, mediocru, mărginit, redus, prost, stupid
- voalat - estompat, mascat, micșorat
- idiot - cretin, tâmpit, redus, imbecil, țicnit, neghiob, nerod
- inept - stupid, prost, redus, tâmpit
- insuficient - nesatisfăcător, neîndestulător, nemulțumitor, redus, sărac, prost
- înapoiat - necivilizat, neevoluat, primitiv, rudimentar, retrograd, reacționar, arierat, întârziat, redus
- îngust - strâmt, limitat, mic, redus, subțire, mărginit, obtuz, prostănac, opac
Dex scurtat
- SCURTÁT, -Ă, scurtați, -te, 1. (Despre obiecte) Care este redus din lungime sau din înălțime. 2. (Despre timp sau acțiuni durative) Care este redus ca durată. – scurta.
- SCURTÁT, -Ă, scurtați, -te, Micșorat, redus în lungime sau în înălțime. ♦ Decapitat. Nu putea să-și desprindă ochii de la trupul scurtat și de la capul rostogolit în sînge. DUMITRIU, B. F. 70. ◊ A rămîne (sau a fi) scurtat de cap = a fi decapitat. Mă tem să nu fie mustrarea măriei-sale așa de înfricoșată, încît să rămînem scurtați de capete. SADOVEANU, D. P. 34.
- SCURTÁ, scurtez, I. 1. A micșora lungimea sau înălțimea unui obiect, a reduce din lungime sau din înălțime, a face mai scurt. ◊ A scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva în imposibilitate de a (mai) face rău. A scurta cuiva limba = a pune pe cineva în imposibilitate de a bârfi. ♦ A omorî, a executa (prin tăierea capului). 2. A alege și a parcurge distanța cea mai scurtă între două puncte; a evita ocolurile, a merge direct. 3. și A face să dureze (sau să pară că durează) ori a dura mai puțin. ♦ și A vorbi concis. – excurtare.
Antonime scurtat
- A scurta ≠ a alungi, a prelungi
- A (se) scurta ≠ a (se) lungi