Dicționar de sinonime

Sinonime sfădi

Cuvântul „sfădi” are următoarele sinonime:

sfădi ( verb )
  • a se certa
  • a se înfrunta
Alte sinonime:
  • admonesta
  • certa
  • dăscăli
  • dojeni
  • încăiera
  • învrăjbi
  • moraliza
  • mustra
  • supăra
  • a certa
  • a dojeni
  • a mustra
  • a critica


Sinonime Apropiate

  • certa - a mustra, a dojeni, a muștrului, a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a se învrăjbi, a se gâlcevi, a se sfădi
  • probozi - a certa, a critica, a reproșa
  • războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
  • război - a lupta, a (se) înfrunta, a agresa, a invada
  • săpuni - a certa, a critica, a mustra
  • zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
  • firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
  • frondă - opoziție, răzvrătire, înfruntare
  • gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
  • gâlcevi - a se certa, a disputa, a se învrăjbi
  • ciorovăi - a se certa, a se cârâi
  • arțăgos - certăreț, agresiv
  • hărțuială - harță, încăierare, confruntare, ciocnire, înfruntare
  • încăiera - a se încleșta, a se hărțui, a se lupta, a se înfrunta
  • încăierare - luptă, bătaie, încleștare, înfruntare, ciocnire

Dex sfădi

  • SFĂDÍ, sfădesc, IV. 1. și A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. ♦ A se hărțui, a se tachina. ♦ A face zgomot, zarvă, agitație. 2. A înfrunta; a probozi. – Din sŭvaditi.
  • SFĂDÍ, sfădesc, IV. 1. (Adesea reciproc) A se certa. Strigînd se înflăcăra și se înfuria, ca și cînd s-ar fi sfădit cu dușmani nevăzuți. REBREANU, R. II 233. Ileana nu s-a putut răbda să nu se sfădească, acuma întîia oară, cu Marta. SLAVICI, N. I 52. Unii strigă marfa ce au de vîndut, alții se sfădesc pentru preț. ALECSANDRI, O. P. 285. ◊ (Glumeț) Cearta fără păruială, ca nunta fără lăutari. Dar noi nu ne certăm, ci numai ne sfădim. ISPIRESCU, L. 215. ◊ Ici-colo, în covălii... se sfădeau ciocanele. SADOVEANU, O. I 507. Găluștele, cu clocot, în ulcele se sfădesc. BELDICEANU, P. 53. Teiul, bradul se sfădea. Teiul către brad grăia... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 508. 2. A mustra, a dojeni, a certa. C-așa-i dacă are Fira fată mare; Mi-o tot sfădește, Căci fata iubește Și se prăpădește Dup-un feciorel. COȘBUC, P. II 142. Făcea prostii, apoi mai era și băutor... Nu era nici o mirare dacă muierea-l cam sfădea. RETEGANUL, P. I 1. Ș-auzii pe maică-ta Cum pe tine te sfădea. HODOȘ, P. P. 137. 3. reciproc. (Neobișnuit) A se lua la întrecere; a rivaliza. Acest frumos oraș ce au luat numele de Parisul cel nou poate să se sfădească cu toate orașele ce pînă acum am numit. GOLESCU, Î. 123.
  • A SFĂDÍ ~ésc tranz. rar (persoane) A face să se sfădească; a certa. /Din sfadă


Sinonimul cuvântului sfădi

Sinonimul cuvântului sfădi


Testează-te!