Dicționar de sinonime
Sinonime probozi
Cuvântul „probozi” are următoarele sinonime:
probozi ( verb )
- a certa
- a critica
- a reproșa
Alte sinonime:
- admonesta
- certa
- dăscăli
- dojeni
- îngălbeni
- moraliza
- mustra
- ofili
- păli
- trece
- usca
- veșteji
- a admonesta
- a dăscăli
- a dojeni
- a face de rușine
- a moraliza
- a mustra
- a ocărî
- a se îngălbeni
- a se întrista
- a se ofili
- a se păli
- a se rușina
- a se trece
- a se usca
- a se veșteji
- a probăzi
Sinonime Apropiate
- admonesta - a mustra, a certa, a reproșa, a critica
- săpuni - a certa, a critica, a mustra
- vitupera - a condamna, a critica, a dojeni, a reproșa
- moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
- muștrului - a certa, a critica
- obiecta - a reproșa, a critica, a contrazice, a contesta
- apostrofa - a mustra, a critica, a învinui, a reproșa
- critica - a biciui, a reproșa, a blama, a condamna
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
- sfădi - a se certa, a se înfrunta
- biciui - a șfichiui, a flagela, a snopi, a satiriza, a ironiza, a critica
- zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
- firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
- gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
Dex probozi
- probozi 1-2 A mustra1 (aspru) a probrăzui (1-2). 3 A face de rușine a probrăzui (3). 4 A se întrista. 5 A se rușina (1). 6 (; ; frunze, iarbă, vegetație ) A începe să se ofilească.
- PROBOZÍ, probozesc, IV. (, și ) A mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine; a ocărî. – Din proobraziti.
- PROBOZÍ, probozesc, IV. (Regional) A mustra, a dojeni, a certa. Un meșter curelor, bătrîn cu barba albă, probozea, ridicînd o mînă spre cer, pe un flăcăuaș care asculta rușinat. SADOVEANU, O. I 507. Bărbatu-meu... nu s-a putut plînge că l-am înșelat... deși cîteodată erau bănuiele... și mă probozea. CREANGĂ, P. 4. Sînt acum ostenit de a mă videa probozit pentru lucruri nevinovate. KOGĂLNICEANU, S. 105. ♦ (Rar) A se lua la ceartă cu cineva, a se certa. Nu se probozea cu oamenii. STĂNOIU, C. I. 52.
- A PROBOZÍ ~ésc tranz. înv. pop. (persoane) A trata cu observații moralizatoare; a dojeni; a mustra; a moraliza. /<sl. proobraziti
- probozì v. Mold. a ocărî, a înfrunta: mă probozia bărbatul CR. .
- probrăzi probozi
- propozi probozi
- probozésc v. tr. (vsl. *po- saŭ pro-obrazati, d. obrazŭ, obraz, față). Est. Rar. Înfrunt, mustru, fac observațiune. – Vechĭ pobrăzesc, -ăzuĭesc, pobrozesc, probăzesc și (Barac) împrobozesc.
- PROBOZÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, îngălbeni, moraliza, mustra, ofili, păli, trece, usca, veșteji.
- probozi ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. ÎNGĂLBENI. MORALIZA. MUSTRA. OFILI. PĂLI. TRECE. USCA. VEȘTEJI.