Dicționar de sinonime
Sinonime speță
Cuvântul „speță” are următoarele sinonime:
speță ( substantiv )
- specie
- fel
- soi
- varietate
- categorie
Alte sinonime:
- acțiune
- cauză
- judecată
- proces
- tip
- clasă
- gen
- rudă
- seamă
- poamă
- sămânță
- sculă
- stambă
- tacâm
- rasă
Sinonime Apropiate
- specie - speță, gen, fel, soi, rasă, varietate, clasă, categorie, sort
- varietate - diversitate, felurime, specie, soi, tip, fel, categorie
- clasă - categorie, fel, gen, soi, specie, tip, varietate, grup, ierarhie
- gen - fel, mod, soi, tip, varietate, categorie, clasă, manieră, stil
- categorie - clasă, grupare, fel, gen, speță, soi, chip, fel, gen
- pănură - dimie, aba, postav, stofă, fel, gen, categorie
- sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
- strat - patul, răzor, brazdă, sediment, depozit, pătură, categorie, clasă, grupare
- fel - procedeu, manieră, mod, chip, sistem, cale, varietate, soi, gen
- felurime - varietate, diversitate, pluralitate
- breaslă - tagmă, corporație, rang, categorie, cin
- calibru - mărime, volum, dimensiune, fel, soi, speță, gen, sort
- corporație - breaslă, tagmă, cin, categorie
- divizie - mare unitate militară, comandament, categorie sportivă
- castă - tagmă, categorie
Dex speță
- SPÉȚĂ, spețe, 1. Specie. 2. Pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicție. ◊ În speță = în cazul de față, în cazul dat. – Spezies, espèce.
- SPÉȚĂ, spețe, 1. Specie (1). În evoluția energiei planetare, diversele spețe ale materiei au derivat unele din altele. MARINESCU, P. A. 40. Animalul se naște, crește, moare; dar ideea de animal, speța, rămîne. CAMIL PETRESCU, U. N. 85. 2. Specie (2). Un om care... își petrece timpul la mesele de cărți, în tovărășia unei «secături» cum e Camil, nu poate să fie decît o secătură de aceeași speță. C. PETRESCU, Î. II 67. Sigur, în loc să cîștigi un gologan, preferi iar cerșetoria... Cunoaștem noi speța asta nouă de șomeri! SAHIA, N. 101. 3. (În ) În speță = în cazul de față, în cazul dat.
- SPÉȚĂ Specie. .
- SPÉȚĂ 1. specie. 2. (jur.) pricină supusă spre rezolvare unui organ de jurisdicție. ♦ în ~ = în cazul dat. (< germ. Spezies)
- SPÉȚĂ ~e f. 1) v. SPECIE. 2) jur. Problemă litigioasă prezentată spre soluționare în fața unui organ judiciar. * În ~ în cazul dat. /<lat. species
- speță f. V. specie.
- spéță, V. specie.