Dicționar de sinonime

Sinonime strâmtorare

Cuvântul „strâmtorare” are următoarele sinonime:

strâmtorare ( substantiv )
  • dificultate
  • impas
  • încurcătură
  • îngustime


Sinonime Apropiate

  • strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
  • greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
  • necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
  • poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
  • problemă - chestiune, subiect, temă, dificultate, complicație, greutate
  • rece - insensibil, indiferent, neutru, impasibil, inert, mort, țeapăn, rigid
  • babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
  • bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură
  • handicap - dezavantaj, neajuns, impas, greutate, piedică
  • inconvenient - neajuns, dificultate, piedică, dezavantaj
  • indiferent - nepăsător, insensibil, pasiv, impasibil, indolent, rece, apatic
  • istorie - povestire, narațiune, evocare, pățanie, poznă, încurcătură
  • labirint - încurcătură, confuzie, complicație, dedal, întortochere
  • meschinărie - îngustime, mărginire, egoism
  • năpastă - nenorocire, belea, pacoste, necaz, calamitate, bucluc, neplăcere, încurcătură

Dex strâmtorare

  • STRÂMTORÁRE, strâmtorări, Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. – strâmtora.
  • strâmtorare f. fig. ananghe.
  • STRÂMTORÁ, strâmtorez, I. A limita posibilitățile de mișcare ale cuiva; a îngrămădi într-un loc strâmt, a băga la strâmtoare; a înghesui, a restrânge. ♦ A obliga, a sili, a constrânge. ♦ A se mulțumi (de nevoie) cu o viață mai modestă, a-și restrânge cheltuielile destinate comodităților traiului. – Din strâmtoare.
  • STRÂMTORÍ IV strâmtora.
  • STRÂMTORÍRE strâmtorare.
  • STRÂMTORÁ, strâmtorez, I. A stingheri mișcările cuiva; a îngrămădi într-un loc strâmt, a băga la strâmtoare; a înghesui, a restrânge. ♦ A obliga, a sili, a constrânge. ♦ A se mulțumi (de nevoie) cu o viață mai modestă, a-și restrânge cheltuielile destinate comodităților traiului. – Din strâmtoare.


Sinonimul cuvântului strâmtorare

Sinonimul cuvântului strâmtorare


Testează-te!