Dicționar de sinonime
Sinonime străluminare
Cuvântul „străluminare” are următoarele sinonime:
străluminare ( substantiv )
- lucire
- lumină
- scânteiere
- sclipire
- sticlire
- strălucire
Sinonime Apropiate
- strălucire - scânteiere, sclipire, luminăție, fast, splendoare, glorie
- scintilație - scânteiere, strălucire, sclipire
- lumină - strălucire, sclipire, lucoare, lumânare, sfeșnic, opaiț, învățătură, educație, instrucție
- iluminație - luminăție, lumină mare, strălucire
- irizare - lucire, scânteiere, iluminare
- aureolă - aură, nimb, lumină, faimă, strălucire
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
- splendoare - strălucire, fast, măreție, grandoare
- șters - spălăcit, decolorat, inexpresiv, stins, discret, mediocru, fără strălucire
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- glorie - mărire, onoare, slavă, grandoare, strălucire, laudă, elogiu, cinstire, omagiu
- grandoare - măreție, monumentalitate, splendoare, strălucire, fast, glorie
- licăr - sclipire, scânteiere
- luciu - strălucire, luminozitate, lustru, netezime
Dex străluminare
- STRĂLUMINÁRE, străluminări, (Rar) Acțiunea de a strălumina; lumină puternică. – strălumina.
- STRĂLUMINÁRE, străluminări, (Rar) Străfulgerare. Într-o străluminare mai scurtă decît a fulgerelor de sus, în sfîrșit îi tresărise și lui în cuget tertipul pe măsura amicului său. C. PETRESCU, A. R. 32.
- STRĂLUMINÁ, străluminez, I. și (Rar) A lumina puternic. – stră- + lumina.
- STRĂLUMINÁ, străluminez, I. și (Rar) A lumina puternic. – Stră- + lumina.
- STRĂLUMINÁ, străluminez, I. (Astăzi rar) A lumina puternic, a străluci. Frumusețele tale ziua luminează, noaptea străluminează. La TDRG. ◊ Pieriră în praf gros, străluminat auriu de asfințitul soarelui. DUMITRIU, P. F. 68. S-o revăd mereu tot floare, Farmec plaiurilor dînd, Caldă, vie, rîzătoare, Văile străluminînd. CERNA, P. 144.
- străluminéz v. tr. L. V. Luminez tare. V. intr. Strălucesc tare.
- STRĂLUMINÁRE s. v. lucire, lumină, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire.
- străluminare LUCIRE. LUMINĂ. SCÎNTEIERE. SCLIPIRE. STICLIRE. STRĂLUCIRE.
- STRĂLUMINÁ vb. v. luci, scânteia, sclipi, sticli, străluci.
- strălumina LUCI. SCÎNTEIA. SCLIPI. STICLI. STRĂLUCI.