Sinonime suplini

Cuvântul „suplini” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• înlocui - a substitui, a schimba, a suplini, a ramplasa
• înlocuitor - substitut, suplinitor, supleant, locțiitor
• adăuga - a completa, a alătura, a împlini, a întregi
• schimba - a înlocui, a preschimba, a alterna, a preface, a modifica, a transforma, a înnoi, a se primeni, a fluctua
• subrogare - schimbare, înlocuire (de persoană)
• umple - a împlini, a completa, a ticsi, a întregi, a încălca, a molipsi, a contamina, a capta, a lua
• făptui - a face, a împlini, a realiza
• introduce - a vârî, a băga, a insera, a include, a adăuga, a institui, a fixa, a stabili, a iniția
• îndeplini - a efectua, a săvârși, a face, a realiza, a înfăptui, a executa, a împlini, a presta, a aplica
• îngrășa - a se împlini, a se rotunji, a lua proporții, a fertiliza, a alimenta
• întregi - a completa, a împlini, a rotunji, a reface, a recompune, a reconstitui
• alătura - a anexa, a atașa, a juxtapune, a reuni, a adăuga
• accesoriu - auxiliar, secundar, adăugat, subsidiar
• adiționa - a aduna, a adăuga
• adițional - adăugat, suplimentar, în plus

Dex suplini

• SUPLINÍ, suplinesc, IV. 1. A înlocui pe cineva (temporar) în funcții sau în obligații, a ține locul. ♦ A ține loc de ceva. 2. A adăuga ceva ce lipsește; a împlini, a completa o lipsă. – Din supplire (după plin).
• SUPLINÍ, suplinesc, IV. 1. A înlocui pe cineva (pentru un timp oarecare) în funcții sau în obligații. Suplinea cu demnitate pe mama ei care era bolnavă. BART, E. 311. ◊ (Complementul indică funcția în discuție) Am suplinit o catedră și ne-am cunoscut într-o cancelarie. C. PETRESCU, Î. II 61. 2. A adăuga ceea ce lipsește ( completa); a împlini înlocuind ceva. Pentru a putea suplini lipsa de personal, noi reguli de muncă au fost introduse. BOGZA, A. Î. 55. Pentru ce, o, tu, dascăle de vînătorie sistematică și rațională, n-ai suplinit lipsele legei... dînd oarecare povețe în privința timpului cînd se cuvine ca vînătorul să-și pună pușca și pofta în cui? ODOBESCU, S. III 38.
• SUPLINÍ IV. 1. A ține locul cuiva (care lipsește). 2. A împlini o lipsă, a pune la loc; a completa. .
• SUPLINÍ tr. 1. a înlocui temporar pe cineva în funcție, a ține locul. 2. a adăuga ceea ce lipsește, a împlini, a completa. (după it. supplire)
• A SUPLINÍ ~ésc tranz. 1) (persoane sau obiecte) A schimba (într-o calitate), ținând locul temporar; a substitui; a înlocui. 2) A întregi, adăugând ceea ce lipsește; a completa; a complini. /<it. supplire

Sinonimul cuvântului suplini

Testează-te!