Sinonime surghiun

Cuvântul „surghiun” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• emigrant - expatriat, exilat, pribeag, băjenar
• exil - surghiun, exilare, expatriere, emigrare
• singurătate - izolare, solitudine
• băjenie - pribegie, fugă, refugiu, înstrăinare, emigrare
• deporta - a surghiuni, a exila
• exila - a expulza, a surghiuni, a relega, a alunga, a emigra, a pleca, a se înstrăina, a se izola, a se retrage
• expatria - a exila, a expulza, a surghiuni, a relega
• fugă - goană, alergare, repezeală, evadare, scăpare, dezertare, refugiu, exil, pribegie
• potop - diluviu, inundație, revărsare, dezastru, catastrofă, prăpăd, urgie, noian, mulțime
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• relega - a expulza, a exila
• hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
• îngropa - a înmormânta, a înhuma, a astruca, a se cufunda, a se izola, a se exila
• mazili - a izgoni, a alunga, a goni, a exila, a detrona
• migrator - călător, pribeag, nomad

Dex surghiun

• SURGHIÚN, (1) surghiunuri, (2) surghiuni, 1. Surghiunire, exil, deportare. ♦ Stare, situație de exilat, de proscris; pribegie, înstrăinare. 2. Surghiunit. – Din sürgün.
• SURGHIÚN2, surghiunuri, (Astăzi rar; și în forma surgun) Exil, deportare, surghiunire. Cei care aveau curajul să-și manifeste iubirea de țară, erau trimiși în surgun. IBRĂILEANU, SP. CR. 73. Greacă adusă din Țarigrad de cucoana Luxandra Cîmpineanca cînd s-a întors din surghiun din țara turcească. GHICA, S. 296. Să ai... mulțămirea de a scrie poronca de arestuire și de surgun a lui Radu. ALECSANDRI, T. 1407. ◊ (Popular) A da cuiva surghiun = a izgoni pe cineva. Să ne strîngem fete multe Să dăm răvășăl la curte; Să iasă răvașul bun Să dăm la babe surgun. SEVASTOS, C. 154. ♦ Stare, situație de exilat; pribegie, înstrăinare. Aici și-a plîns amărăciunile surghiunului gingașul poet al Romei. VLAHUȚĂ, R. P. 46. – și: surghiune (GHICA, S. A. 66). – Variantă: surgún, surgune,
• SURGHIÚN1, surghiuni, (Învechit) Exilat, deportat. Am pribegit ca un surghiun prin țări străine. La TDRG. ◊ A face (sau a porni, a trimite, a duce) surghiun = a exila, a deporta. A doua zi pînă în ziuă Clucerul era pornit surghiun la Snagov cu cămașa pecetluită pe el. GHICA, S. A. 53. A se duce surghiun = a pribegi. (Atestat în forma surgun) Numai eu cu Zaharia, ghemuiți în căruța lui moș Luca ne duceam surgun, dracului pomană. CREANGĂ, A. 123. – Variantă: surgún

Sinonimul cuvântului surghiun

Testează-te!