Dicționar de sinonime

Sinonime tăcut

Cuvântul „tăcut” are următoarele sinonime:

tăcut ( adjectiv )
  • calm
  • liniștit
  • taciturn
  • discret
  • rezervat
  • timid
  • morocănos
  • închis
  • posac
  • posomorât
  • ursuz
  • mut


Sinonime Apropiate

  • taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
  • morocănos - ursuz, acru, posomorât, posac, închis
  • mut - tăcut, încremenit, perplex, tainic, ascuns, tăinuit, posac, morocănos, taciturn
  • hirsut - zbârlit, vâlvoi, ciufut, urâcios, posac, ursuz, morocănos
  • acru - acrit, murat, fermentat, posac, ursuz, morocănos, respingător, antipatic
  • potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
  • sedativ - calmant, liniștitor
  • tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
  • timid - sfios, sfielnic, rușinos, rezervat
  • indiscret - curios, nerezervat, nereținut
  • înăcrit - ursuz, posac
  • lenitiv - calmant, sedativ, liniștitor
  • lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
  • mohorât - închis, neguros, înnorat, plumburiu, posomorât, trist, supărat, îmbufnat, dezolant
  • blând - liniștit, bun, calm, blajin, potolit, domol, pașnic, cuminte, așezat

Dex tăcut

  • tăcut1 1 Tăcere (1). 2 Pe ~e (sau, , ~ele) Fără vorbă. 3 Pe ascuns.
  • tăcut2, ~ă 1 Care nu vorbește. 2-3 , (În mod) lipsit de zgomot liniștit. 4 Care exprimă calm (1). 5 Taciturn (1). 6 Rezervat. 7 Ascuns (4). 8 (Rar) Tacit (1).
  • TĂCÚT, -Ă, tăcuți, -te, 1. Care tace, care nu vorbește; care nu face zgomot; calm, liniștit. 2. Puțin comunicativ, taciturn; discret, rezervat, timid. – tăcea.
  • TĂCÚT2, -Ă, tăcuți, -te, Care tace, care nu vorbește, care nu face zgomot ( calm, liniștit); care vorbește puțin, căruia nu-i place să vorbească ( taciturn). Era un om tăcut; nu schimba cu nimeni un cuvînt. MIRONESCU, S. A. 118. Și-au stat tăcuți, că i-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I. 228. Stan era om tăcut în feliul său. CREANGĂ, P. 142. Îl vedea mai tăcut și mai retras. NEGRUZZI, S. I 25. ◊ Tăcută nălucește biserica străbună, Cu turnuri răsucite ascunse sub cupole. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 125. ◊ (Substantivat) Strigă, strigă, mutule, nu tăcea, tăcutule. ȘEZ. III 123.
  • TĂCÚT1 Tăcere. S-a pus Lina pe tăcut Și vedeam că-i umblă ochii. COȘBUC, P. I 50. ◊ Pe tăcute = fără a spune nimic, în tăcere; pe ascuns. Au mîncat amîndoi din toate pe tăcute și pe nebăute după obiceiul locului. CARAGIALE, O. III 63. – Formă gramaticală: (în ) tăcute.
  • TĂCÚT1 (În ) Pe tăcute(le) = în tăcere, pe ascuns. – tăcea.
  • TĂCÚT2, -Ă, tăcuți, -te, 1. Care tace, care nu vorbește; care nu face zgomot; calm, liniștit. 2. Taciturn; discret, rezervat, timid. – tăcea.


Sinonimul cuvântului tăcut

Sinonimul cuvântului tăcut


Testează-te!