Dicționar de sinonime

Sinonime terciui

Cuvântul „terciui” are următoarele sinonime:

terciui ( verb )
  • a zdrobi
  • a strivi
  • a storci
Alte sinonime:
  • a [se] storci
  • a [se] strivi
  • a [se] zdrobi
  • a [se] fleciui
  • a [se] pistosi
  • a [se] storcoși
  • a [se] toroști
  • a se fleșcăi
  • a se muia
  • a se cofleși
  • a se coleși
  • a fărâma
  • a sfărâma
  • a turti
  • a nimici
  • a distruge


Sinonime Apropiate

  • stâlci - a deforma, a poci, a schimonosi, a denatura, a strivi, a zdrobi, a schilodi
  • zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
  • zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
  • zobi - a strivi, a zdrobi, a sfărâma
  • călca - a păși, a merge, a străbate, a bătători, a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge, a asupri
  • pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
  • sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
  • snopi - a maltrata, a scărmăna, a cotonogi, a bumbăci, a strivi
  • turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
  • turtit - strivit, teșit, beat, ametit
  • ucigător - distrugător, nimicitor, zdrobitor
  • fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
  • fleșcăi - a muia, a terciui, a se moleși
  • fleșcăială - terciuială, lapoviță
  • fractura - a frânge, a rupe, a zdrobi

Dex terciui

  • terciui 1-2 A transforma într-o pastă moale și omogenă a se tercăzi. 3 A strivi. 4 A nimici.
  • TERCIUÍ, terciuiesc, IV. A transforma într-o pastă moale; a face terci; a strivi, a zdrobi; a nimici. – Terci + -ui.
  • TERCIUÍ, terciuiesc, IV. A transforma într-o pastă moale; a face terci; a strivi, a zdrobi. Cele din urmă peticuțe de omăt se înmuiaseră și terciuiseră glodul. MIHALE, O. 7. Oamenii... veneau ca o aripă mare, de-o nebănuită putere, pornită să măture, să macine și să terciuiască... toată curtea boierească. GALAN, Z. R. 210.
  • A TERCIUÍ ~iésc tranz. 1) A face să capete aspect de terci; a face terci. 2) fig. A face să nu mai existe, distrugând (prin spargere, stricare, dărâmare). /terci + suf. ~ui
  • tercĭuĭésc v. tr. (d. tercĭ). Prefac într’o pastă moale ca tercĭu (prune, domate) strivindu-le pe sită.
  • terciui ( 1 și 3 terciuiesc, terciuiască)
  • terciuesc, -ciuiască 3 , -ciuiam 1
  • TERCIUÍ vb. 1. a (se) storci, a (se) strivi, a (se) zdrobi, (reg.) a (se) fleciui, a (se) pistosi, (Olt. și Munt.) a (se) storcoși, (Transilv.) a (se) toroști. (Perele puse în ladă s-au ~.) 2. a se fleșcăi, a se muia, (pop.) a se cofleși, a se coleși. (Fructul prea copt s-a ~.)
  • TERCIUI 1. a (se) storci, a (se) strivi, a (se) zdrobi, a (se) fleciui, a (se) pistosi, ( și ) a (se) storcoși, a (se) toroști. (Perele puse în ladă s-au ~.) 2. a se fleșcăi, a se muia, a se cofleși, a se coleși. (Fructul căzut din copac s-a ~.)


Sinonimul cuvântului terciui

Sinonimul cuvântului terciui


Testează-te!