Dicționar de sinonime
Sinonime terfeli
Cuvântul „terfeli” are următoarele sinonime:
terfeli ( verb )
- jegoși
- mânji
- murdări
- păta
- dezonora
- a batjocori
- a compromite
- a dezonora
- a necinsti
- a întina
- a mânji
- a murdări
- a păta
- a pângări
- a profana
- a spurca
- a pricăji
- a tăvăli
- a tărbăci
- a înjosi
- a insulta
- a discredita
Sinonime Apropiate
- murdări - a păta, a mânji, a îngăla, a întina, a înjosi, a compromite, a profana, a pângări, a necinsti
- dezonora - a degrada, a compromite, a batjocori, a necinsti, a întina, a păta, a profana
- necinsti - a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a murdări, a batjocori, a viola
- spurca - a murdări, a păta, a degrada, a pângări, a profana
- întina - a murdări, a pângări, a dezonora, a profana
- necinstit - dezonorat, violat, siluit, pângărit, profanat, incorect, neonest, ilegal
- batjocori - a ocărî, a insulta, a înjosi, a-și bate joc, a lua în râs, a zeflemisi, a ridiculiza, a necinsti, a viola
- compromite - a discredita, a dezonora, a face de râs, a terfeli, a primejdui, a amenința, a periclita
- viola - a silui, a necinsti, a deflora, a batjocori, a nesocoti, a forța, a călca, a contraveni, a profana
- înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
- năclăi - a murdări, a unge, a păta, a mânji, a coagula, a se închega, a se întări
- sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
- umilit - umil, smerit, supus, înjosit, desconsiderat, dezonorat
- feșteli - a murdări, a mânji, a mâzgăli, a greși, a o încurca, a gafa
- înjositor - rușinos, degradant, dezonorant, umilitor
Dex terfeli
- terfeli 1 A murdări (mai ales îmbrăcămintea) a dârvăli, a feșteli, a terefeca. 2 (; târfoli) A călca în picioare. 3 A face de ocară a înjosi. 4 A insulta. 5 A compromite (1).
- TERFELÍ, terfelesc, IV. 1. A murdări, a mânji, a păta. 2. A înjosi, a insulta, a dezonora, a batjocori; a compromite. – Din tearfă.
- TERFELÍ, terfelesc, IV. 1. A murdări, a mînji. 2. A înjosi, a insulta, a batjocori. El, omul de viitor... luase «din dragoste» o fată fără nimic, cu rude mizerabile, punîndu-se în conflict cu propria lui familie, ca apoi să fie terfelit. CĂLINESCU, E. O. II 84. Să dezerteze și să terfelească onoarea militară! Cuvînt greu! Proiect teribil! GALACTION, O. I 140. Am să-l terfelesc... în foaia mea. ALECSANDRI, T. 1630.
- A SE TERFELÍ mă ~ésc intranz. pop. (mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) 1) A deveni asemănător cu terfele; a se uza prin întrebuințare sau exploatare neglijentă. 2) A se umple de murdărie; a deveni murdar; a se murdări; a se mânji; a se mâzgăli. /tearfă + suf. ~eli
- A TERFELÍ ~ésc tranz. pop. 1) (mai ales obiecte de îmbrăcăminte) A face să se terfelească. 2) A umple de murdărie; a murdări; a mânji. 3) fig. A trata cu vorbe de ocară; a batjocori; a ocărî. /tearfă + suf. ~eli
- terfelì v. 1. a uza, a mânji: a-și terfeli hainele; 2. fig. a ocărî: am să-l terfelesc în foaia mea AL. .
- terfelésc v. tr. (var. din tervelesc, dervelesc, berghelesc). Uzez, murdăresc (o haĭnă). Fig. Ocărăsc, batjocuresc, fac de rîs.
- TERFELÍ vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.