Dicționar de sinonime
Sinonime trunchia
Cuvântul „trunchia” are următoarele sinonime:
trunchia ( verb )
- a reteza
- a tăia
- a ciunti
- a fragmenta
Alte sinonime:
- reteza
- a mutila
- a despărți
Sinonime Apropiate
- fracționa - a îmbucăți, a tăia, a împărți, a fragmenta
- împărți - a diviza, a fragmenta, a fracționa, a îmbucătăți, a scinda, a despărți, a desface, a tăia, a distribui
- bont - turtit, ciuntit, retezat, fără vârf
- scrijeli - a cresta, a zgâria, a tăia
- secționa - a diviza, a tăia, a decupa, a segmenta
- spârcui - a ciopârți, a tăia, a sfâșia, a despica, a spinteca
- spinteca - a despica, a tăia, a sfâșia, a înjunghia, a ciopârți
- știrbi - a ciobi, a sparge, a ciunti, a vătăma, a leza, a compromite
- trândăvi - a lenevi, a pierde vremea, a arde gazul de pomană, a tăia frunze la câini
- foială - furnicar, forfotă, agitație, fâțâială, fojgăială
- gonaci - hăitaș, gonaș, bătăiaș, fugău
- hăcui - a ciopârți, a tăia, a despica
- hăitaș - gonaș, bătăiaș, mănător
- incomplet - lacunar, fragmentar, parțial, insuficient, cu lipsuri
- intersecta - a întretăia, a se încrucișa
Dex trunchia
- trunchia 1 ( părți ale corpului, obiecte ) A reteza. 2 A suprima unul sau mai multe pasaje dintr-o lucrare, dintr-o operă literară a fragmenta. 3 A nu prezenta ceva în întregime a omite. 4 A denatura un aspect, un fapt a falsifica. 5 (; trunchi) A tăia un copac în bucăți.
- TRUNCHIÁ, trunchiez, I. (Adesea ) A ciunti, a reteza, a mutila; a fragmenta, a tăia. – Din trunchi.
- TRUNCHIÁ, trunchiez, I. 1. A ciunti, a reteza, a mutila. Adormi de somnul veciniciei, supt o îngustă lespede... trunchiat azi în două bucăți. ODOBESCU, S. I 428. 2. (Cu privire la texte, discursuri etc.) A fragmenta, a tăia (suprimînd un pasaj, o parte). Aceeași regulă ți se impune cînd silaba în urma căreia a venit cezura este trunchiată. MACEDONSKI, O. IV 42. Acea scenă nu poate fi trunchiată fără pagubă. CARAGIALE, O. III 256. ◊ Orice suprimare a vreuneia din părțile aparatului acestuia exterior ar fi păgubitoare, fiindcă fiecare parte e un organ necesar pentru comunicarea intențiunii și prin suprimarea aceea s-ar trunchia înțelesul. CARAGIALE, N. F. 25. – Pronunțat: -chi-a.
- TRUNCHIÁ I. A ciunti, a mutila; a reteza. ♦ A suprima unul sau mai multe pasaje dintr-o operă literară. .
- TRUNCHIÁ tr. a ciunti, a mutila; a reteza. ◊ (spec.) a suprima unul sau mai multe pasaje dintr-o operă (literară). (după fr. tronquer)
- A TRUNCHIÁ ~éz tranz. 1) (obiecte, ființe) A lipsi de o parte integrantă. 2) fig. (texte, lucrări) A reduce, știrbind simțitor conținutul. /Din trunchi