Dicționar de sinonime
Sinonime urâcios
Cuvântul „urâcios” are următoarele sinonime:
urâcios ( adjectiv )
- ursuz
- insociabil
- morocănos
- mut
- necomunicativ
- neprietenos
- nesociabil
- posac
- posomorât
- taciturn
- tăcut
- hirsut
- sanchiu
- moros
- sunducos
- tăcător
- modoroi
- mutac
- mutăreț
- dugos
- pâclișit
- tăcătoi
- tălmut
- închis
- antipatic
- nesuferit
- neplăcut
- dizgrațios
Sinonime Apropiate
- taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
- hirsut - zbârlit, vâlvoi, ciufut, urâcios, posac, ursuz, morocănos
- morocănos - ursuz, acru, posomorât, posac, închis
- acru - acrit, murat, fermentat, posac, ursuz, morocănos, respingător, antipatic
- mut - tăcut, încremenit, perplex, tainic, ascuns, tăinuit, posac, morocănos, taciturn
- antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil
- inestetic - neplăcut, urât, dizgrațios, respingător
- înăcrit - ursuz, posac
- mohorât - închis, neguros, înnorat, plumburiu, posomorât, trist, supărat, îmbufnat, dezolant
- neplăcut - rău, dezagreabil, respingător, supărător, displăcut, antipatic, dezgustător, infect, scârbos
- dezagreabil - neplăcut, supărător, respingător, antipatic
- distant - rezervat, nesociabil, necomunicativ, rece, depărtat, distanțat
- disgrațios - neplăcut, antipatic, respingător
- recluziune - închisoare, detenție, pușcărie, arest
- regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
Dex urâcios
- URÂCIÓS, -OÁSĂ, urâcioși, -oase, Care inspiră dezgust; scârbos, neplăcut; (despre oameni) ursuz, nesuferit, antipatic. – Urî + -icios.
- URÂCIÓS, -OÁSĂ, urâcioși, -oase, (Despre oameni și manifestările lor) Antipatic, nesuferit, neplăcut. – Urî + -icios.
- URÂCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre persoane și despre manifestările lor) Care trezește antipatie; nesuferit. /a (se) urî + suf. ~icios
- URICIÓS, -OÁSĂ urâcios.
- URICIÓS, -OÁSĂ urîcios.
- URÎCIÓS, -OÁSĂ, urîcioși, -oase, Antipatic, nesuferit, neplăcut; (despre persoane) ursuz, supărăcios. Om mai urîcios ca Belciug nu se află sub soare. REBREANU, I. 108. Calificativele în versuri devin cele mai urîcioase umpluturi. MACEDONSKI, O. IV 39. Gertruda... era tiranizată de bărbatul ei urîcios și rău. GHEREA, ST. CR. II 279. ◊ (Substantivat) Iar cînd abia se mai auzi glasul urîciosului, cizmarul se îndură de el. ȘEZ. IX 70. – Variantă: uriciós, -oásă (C. PETRESCU, Î. I 14, CREANGĂ, P. 146, EMINESCU, N. 149)
- urîcios a. odios, nesuferit. .
- uricĭós, -oásă adj. (d. urît). Antipatic, nesuferit, odios: om, fapt uricĭos. Adv. S’a purtat uricĭos. – Rar urîcĭos (vest).
- urîcios.
- URÂCIÓS adj. v. ursuz.
Antonime urâcios
- Urâcios ≠ frumos
Sinonimul cuvântului urâcios