Dicționar de sinonime
Sinonime urgisi
Cuvântul „urgisi” are următoarele sinonime:
urgisi ( verb )
- alunga
- dușmăni
- exila
- goni
- izgoni
- înfuria
- mânia
- ostraciza
- proscrie
- surghiuni
- urî
- vrăjmăși
- persecuta
- oprima
- a năpăstui
- a nedreptăți
- a oropsi
- a persecuta
- a prigoni
- a strâmbătăți
- a obidi
- a catatrexi
- a asupri
- a exploata
- a împila
- a împovăra
- a oprima
- a tiraniza
- a bântui
- a obijdui
- a sili
- a supăra
- a tiranisi
- a tirăni
- a apăsa
- a despuia
- a stoarce
- a suge
- a stoci
- a călca
- a exila
- a surghiuni
Sinonime Apropiate
- împila - a asupri, a oprima, a exploata, a apăsa, a năpăstui, a oropsi, a tiraniza, a urgisi, a obijdui
- năpăstui - a prigoni, a oropsi, a persecuta, a asupri, a împila, a oprima, a exploata
- oprimat - asuprit, oropsit, năpăstuit, prigonit, împilat, urgisit, apăsat
- bântui - a pustii, a nimici, a distruge, a asupri, a oprima, a năpăstui, a oropsi, a prigoni, a tiraniza
- asupri - a oprima, a împila, a exploata, a năpăstui, a apăsa, a tiraniza
- împovăra - a îngreuna, a îngreuia, a apăsa, a copleși, a năpădi, a asupri, a oprima, a exploata, a împila
- exploata - a trage foloase, a profita, a se alege cu, a câștiga, a valorifica, a asupri, a oprima, a împila, a prigoni
- năpăstuit - asuprit, oropsit, persecutat, oprimat
- oprima - a asupri, a împila, a persecuta, a năpăstui
- apăsa - a presa, a strânge, a împinge, a accentua, a insista, a asupri, a oprima, a oropsi, a împila
- goni - a alerga, a fugi, a o lua la picior, a fugări, a hăitui, a mâna, a alunga, a izgoni, a ostraciza
- mazili - a izgoni, a alunga, a goni, a exila, a detrona
- obijdui - a impila, a oprima, a asupri
- opresiune - apăsare, oprimare, asuprire, împilare, persecuție
- asupritor - opresor, prigonitor, împilator
Dex urgisi
- URGISÍ, urgisesc, IV. 1. A provoca cuiva mari neplăceri, nedreptăți, persecuții. 2. A se mânia, a se înfuria. – Din orghízome (după urgie).
- URGISÍ, urgisesc, IV. 1. A năpăstui, a condamna, a oropsi; a desconsidera. Femeia îl rîzgîiase o vreme și-l urgisea acum. PAS, L. I 46. Urgisit de toți să fii, Tu de-a pururea iubește. VLAHUȚĂ, O. A. 27. De-oi ști chiar că-i urgisi pe bătrînul Iablonovschi... mi-oi face datoria de a-ți spune adevărul. ALECSANDRI, T. 1489. 2. (Învechit) A se supăra, a se înfuria. O să se urgisească tatăl său pă mine. GORJAN, H. I 137.
- A SE URGISÍ mă ~ésc intranz. înv. A fi cuprins de furie; a se înfuria. /<ngr. órghizomai
- A URGISÍ ~ésc tranz. pop. (persoane) A face să suporte o urgie, o năpastă; a năpăstui; a oropsi. /<ngr. órghizomai
- urgisì v. 1. a urî tare, a detesta; 2. a lăsa în părăsire: a urgisit copilul într’o pădure; 3. pop. a exila: l’a urgisit departe în lume. .
- urgisésc v. tr. (d. urgie, după ngr. orgizo, aor. órgisa, înfuriĭ). Daŭ urgiiĭ, oropsesc, nu maĭ ĭubesc, nu vreaŭ să maĭ văd. Dizgrațiez, depărtez, exilez: Aŭgust l-a urgisit pe Ovidiŭ la Tomi. L. V. Înfuriĭ, fac să se înfurie (Bibl. 1688). V. refl. Mă înfuriĭ. V. intr. A urgisi peste cineva. – L. V. și (în)urghisesc (după ngr.), exilez.
- URGISÍ vb. v. alunga, dușmăni, exila, goni, izgoni, înfuria, mânia, ostraciza, proscrie, surghiuni, urî, vrăjmăși.
- URGISÍ vb. 1. v. persecuta. 2. v. oprima.