Sinonime vociferare

Cuvântul „vociferare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
• zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
• gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
• hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
• larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
• vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
• zgomotos - gălăgios, tumultuos, turbulent, agitat
• balamuc - ospiciu, casă de nebuni, tărăboi, zgomot, gălăgie, larmă
• tropoti - a tropăi, a țopăi, a călca zgomotos
• turui - a pălăvrăgi, a trăncăni, a sporovăi, a hurui, a face zgomot
• zdrăngăni - a zăngăni, a face zgomot
• gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
• imprecație - blestem, injurie, înjurătură, invectivă, proferare
• agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
• bruiaj - perturbare, tulburare, larmă, zgomot

Dex vociferare

• VOCIFERÁRE, vociferări, Acțiunea de a vocifera și rezultatul ei. – vocifera.
• VOCIFERÁRE, vociferari, Acțiunea de a vocifera și rezultatul ei. – vocifera.
• VOCIFERÁRE, vociferări, Acțiunea de a vocifera și rezultatul ei; răcnet, țipăt, zbieret. Afară se aud vociferări, înjurături, mișcare crescîndă. SAHIA, N. 42.
• VOCIFERÁRE Acțiunea de a vocifera și rezultatul ei; zbierat; hărmălaie, gălăgie. .
• VOCIFERÁ, vociferez, I. A vorbi cu voce ridicată. ♦ A face scandal, a țipa. – Din vociférer, vociferare.
• VOCIFERÁ, vociferez, I. A vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat. ♦ A face scandal, a țipa. – Din vociférer, vociferare.
• VOCIFERÁ, vociferez, I. A vorbi răstit, mînios, cu glasul ridicat ca de ceartă. Dincolo se auzea în răstimpuri glasul lui Alexandru Vardaru, vociferînd. C. PETRESCU, Î. II 81. Au început să vocifereze revoltate sutele de țărani. SAHIA, N. 68. Rudele și foștii lui prieteni din copilărie vociferau mai tare, făcind spume de mînie la gură. BART, E. 286.
• VOCIFERÁ I. A vorbi tare, a zbiera, a țipa cu mânie. .
• VOCIFERÁ intr. a vorbi tare, cu mânie; a face scandal, a țipa. (< fr. vociférer, lat. vociferare)
• A VOCIFERÁ ~éz intranz. A vorbi pe un ton ridicat; a-și manifesta enervarea, nemulțumirea sau mânia prin vorbe răstite; a țipa; a striga. /<fr. vociférer

Sinonimul cuvântului vociferare

Testează-te!