Dicționar de sinonime

Sinonime vremui

Cuvântul „vremui” are următoarele sinonime:

vremui ( verb )
  • scurge
  • trece


Sinonime Apropiate

  • curge - a se scurge, a picura, a se prelinge, a se deplasa, a trece, a merge
  • promova - a avansa, a înainta, a progresa, a trece (clasa), a absolvi, a termina
  • răsufla - a respira, a lua aer, a se odihni, a fi tihnit, a se destinde, a se scurge, a transpira, a deconspira
  • răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
  • răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
  • scuza - a se justifica, a se dezvinovăți, a motiva, a ierta, a scuti, a trece cu vederea
  • sufla - a respira, a expira, a adia, a trece, a bate (un curent), a șopti, a grăi, a spune (încet), a polei
  • traversa - a trece, a străbate, a merge (peste)
  • trăi - a exista, a fi, a viețui, a ființa, a dura, a se menține, a dăinui, a petrece, a locui
  • treacăt - trecere, depășire
  • umbla - a merge, a se mișca, a se deplasa, a circula, a trece, a străbate, a cutreiera, a frecventa, a funcționa
  • veseli - a se distra, a petrece, a se ospăta
  • veselie - voioșie, bună dispoziție, animație, jovialitate, haz, chef, petrecere, bairam
  • vogă - modă, noutate, renume, faimă, prestigiu, reputație, trecere
  • fana - a se ofili, a se veșteji, a se usca, a se trece

Dex vremui

  • VREMUÍ, 3 vremuiește, IV. 1. A fi, a se face vreme urâtă (cu ploaie, ninsoare, viscol). 2. și (Despre vreme) A trece, a se scurge. – Vreme + -ui.
  • VREMUÍ, 3 vremuiește, IV. 1. A fi vreme urîtă (cu ploaie, ninsoare, viscol). Binevoiți de ședeți la hodină, cît vremuiește. SADOVEANU, F. J. 445. A început de ieri să vremuiască. CARAGIALE, O. VII 31. și (rar) 2. (Despre vreme) A trece, a se scurge. Dac-a fi adevărat ce zice lumea că pentru feți-frumoși vremea nu vremuiește, apoi poate c-or fi trăind și astăzi. EMINESCU, N. 30. Te tot aștept și nu mai vii, și vremea vremuiește, și ziua plecărei mele de aice se apropie. ALECSANDRI, S. 223. Iubește, mîndro, iubește, Că vremea se vremuiește. HODOȘ, P. P. 153.
  • A VREMUÍ pers. 3 ~iéște intranz. 1) A fi vreme rea (de obicei cu vijelie). 2) (despre perioade de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece; a curge. /vreme + suf. ~ui
  • vremuì v. a se strica vremea: vremea vremuește, floarea se pârlește AL.
  • vremuĭéște v. intr. (d. vreme; rus. vremenitĭ, a temporiza, vremeni se, e vreme frumoasă). Începe să se strice vremea ĭarna. V. zbîrgoĭește.
  • vremui ( 3 vremuiește, vremuiască)
  • vremuesc, -uiască 3 , -uiam 1
  • VREMUÍ vb. v. scurge, trece.
  • vremui SCURGE. TRECE.


Sinonimul cuvântului vremui

Sinonimul cuvântului vremui


Testează-te!