Dicționar de sinonime
Sinonime înzestra
Cuvântul „înzestra” are următoarele sinonime:
înzestra ( verb )
- a dota
- a echipa
- a utila
- a prevedea
- a da
Alte sinonime:
- dota
- a dărui
- a împodobi
- a provedea
- a învrednici
- a avantaja
- a favoriza
Sinonime Apropiate
- echipa - a înzestra, a dota, a utila, a (se) îmbrăca
- prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
- talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
- înzestrat - dotat, talentat, capabil, destoinic, pregătit, valoros, bun
- dota - a înzestra, a dărui
- dotat - capabil, destoinic, înzestrat, vrednic, competent, valoros, priceput
- programa - a planifica, a prevedea, a organiza
- schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
- slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
- sluți - a desfigura a poci, a mutila, a urâți, a schimonosi
- snoavă - glumă, anecdotă, istorie
- specifica - a preciza, a menționa, a nota, a prevedea
- spera - a nădăjdui, a aștepta, a conta, a dori, a aspira, a-și imagina, a prevedea, a crede
- tacâm - harnașament, echipament, serviciu de masă, cortegiu, gloată
- zestre - dotă, dotație, inventar
Dex înzestra
- înzestra 1 A da zestre unei fete (când se mărită). 2 A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri 3 A prevedea cu cele necesare o instituție a dota. 4 A dota pe cineva cu anumite calități. 5 A împodobi.
- ÎNZESTRÁ, înzestrez, I. 1. A da zestre unei fete (când se mărită). ♦ A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere, o instituție etc.; a dota. 3. A dota pe cineva cu calități morale, fizice etc. – În + zestre.
- ÎNZESTRÁ, înzestrez, I. 1. A da zestre unei fete (cînd se mărită); a dota. Nu m-ei da mie fata asta, omule? Că eu ți-oi înzestra-o, ș-a fi bine de ea. VLAHUȚĂ, O. A. 498. ♦ A acorda un bun material, o sursă de venituri etc. Ridicase el... mînăstirea Crinului, cu hramul Troiței și o înzestrase cu multe podoabe și avere mare. CARAGIALE, O. III 87. 2. A prevedea (o întreprindere, o instituție, o locuință) cu cele necesare, a procura obiecte necesare. Bucurîndu-se de sprijinul frățesc al țării care construiește comunismul, țările de democrație populară își înzestrează industria lor cu tehnica cea mai înaintată. SCÎNTEIA, 1953, 2576. Își vor mări locuința înzestrînd-o cît mai bine. SADOVEANU, E. 27. ◊ (Glumeț) D-na Timotin a ținut să mă înzestreze cu tot ce trebuie și nu trebuie unei călătorii. IBRĂILEANU, A. 137. 3. A dota (pe cineva) cu calități morale, fizice etc. Natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă. CARAGIALE, O. II 140.