Dicționar de sinonime
Sinonime împreuna
Cuvântul „împreuna” are următoarele sinonime:
împreuna ( verb )
- a îmbina, a asambla, a fixa, a reuni, a împerechea
- a (se) asocia, a (se) întruni, a (se) lega, a (se) uni
Alte sinonime:
- asambla
- îmbina
- a [se] îmbina
- a [se] lega
- a [se] reuni
- a [se] uni
- îmbuca
- împerechea
- însuma
- întruni
- a monta
- a uni
- a [se] combina
- a [se] îngemăna
- a [se] goni
- a [se] împerechea
- a [se] încrucișa
- a [se] cățeli
- a [se] însoți
- a [se] pui
- a asocia
- împreună
împreună ( adverb )
- laolaltă, solidar
- deodată, concomitent, simultan
Alte sinonime:
- olaltă
- delaolaltă
- tamba
- dimpreună
- depreună
- alături
- paralel
- totdeodată
- totodată
Sinonime Apropiate
- îmbina - a împreuna, a asambla, a monta, a fixa, a prinde, a încheia, a asocia, a reuni, a împleti
- lega - a înnoda, a uni, a reuni, a împreuna, a îmbina, a asocia, a pansa, a bandaja, a obloji
- amesteca - a combina, a îmbina, a reuni, a alia, a asocia, a pune împreună, a interveni, a se băga, a participa
- asambla - a reuni, a împreuna, a monta, a îmbina, a uni, a armoniza
- grupa - aduna, a reuni, a comasa, a strânge, a asambla, a asocia, a aranja, a clasifica, a distribui
- întruni - a reuni, a aduna, a însuma, a strânge, a împreuna, a convoca
- combina - a îmbina, a împreuna, a reuni, a îngemăna, a compune, a comasa, a pune la cale, a plănui, a urzi
- combinație - îmbinare, împreunare, reunire, compunere, îngemănare, aranjament, plan, proiect, urzire
- concomitent - simultan, paralel, deodată, congruent, sincronic
- dimpreună - laolaltă, împreună, solidar
- deodată - pe neașteptate, repede, scurt, brusc, instantaneu, subit, simultan, acum, concomitent
- alia - a reuni, a întovărăși, a solidariza, a împreuna, a amesteca
- pactiza - a se asocia, a se reuni, a se învoi, a se înțelege
- ședință - consfătuire, adunare, întrunire, reuniune (oficială)
- șezătoare - dacă, întrunire (amicală), reuniune literară
Dex împreuna
- împreuna 1-2 A (se) aduna Ia un loc. 3-4 A (se) uni. 5-6 A (se) îmbina. 7-8 (A săvârși sau) a face să săvârșească actul sexual. 9 (Rar) A întruni. 10-11 A (se) căsători. 12 A se întâlni. 13 A întâmpina.
- ÎMPREUNÁ, împreunez, I. 1. și A (se) aduna la un loc; a (se) uni, a (se) îmbina. ♦ (Rar) A întruni, a cumula. 2. și A săvârși sau a face să săvârșească actul sexual; a (se) împerechea. – Din împreună.
- ÎMPREUNÁ, împreún și împreunez, I. 1. A se aduna la un loc, a se uni; a se îmbina. Cînd umbrele se împreunară în amurgul serii, Ileana se ridică de pe piatră. SLAVICI, N. I 65. Limba rîurilor blîndă, ale codrilor suspine, Glasul lumii, glasul mării se-mpreună-n infinit. EMINESCU, O. IV 119. ◊ Bătrînu-și pleacă geana și iar rămîne orb, Picioarele lui vechie cu piatra se-mpreună. EMINESCU, O. I 98. ◊ Mută fluvii și le împreună, Și le-abate albia străbună; Răsădește proaspătă pădure Pe întinderi de nisipuri sure. D. BOTEZ, F. S. 16. Înainte de a dormi, ea își împreuna mînile. EMINESCU, N. 67. ♦ (Neobișnuit) A întruni, a cumula.Emirii... pe lîngă autoritatea mireană împreunau și pe cea bisericească. BĂLCESCU, O. II 44. 2. (Despre ființe de sex opus) A se împerechea. Unds-a pomenit Și s-a auzit Să se-mperecheze, Să se-mpreuneze Porumbița albă Cu porumba neagră? TEODORESCU, P. P. 648. Unde s-au aflat Că s-a-mpreunat Corbi cu turturele, Șerpi cu floricele, Urși cu căprioare? ALECSANDRI, P. P. 117. – Accentuat și: împréun (EMINESCU, O. I 97).
Antonime împreuna
- A împreuna ≠ a despreuna, a dezuni, a răzleți, a separa
- A (se) împreuna ≠ a (se) despărți, a (se) separa