Sinonime îndatora

Cuvântul „îndatora” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• legat - obligat, îndatorat, angajat, vânjos, voinic, zdravăn, solid, consistent, închegat
• împrumuta - a da, a credita, a oferi, a lua, a se îndatora, a datora, a copia, a imita, a prelua
• însărcina - a obliga, a impune, a angaja, a împovăra
• legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact
• obliga - a constrânge, a sili, a impune, a determina, a se angaja, a consimți, a se lega
• angaja - a (în)tocmi, a încadra, a numi, a primi (în serviciu), a se lega, a promite, a se îndatora
• dator - obligat, îndatorat, datornic, debitor
• obligat - constrâns, silit, ținut, îndatorat, recunoscător
• asuma - a se obliga, a lua asupra sa, a se angaja
• datora - a fi obligat, a se îndatora, a fi cauza, a izvorî, a proveni datorie, îndatorire, sarcină, obligație, credit
• prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
• presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
• promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
• promisiune - făgăduială, angajament
• răspundere - responsabilitate, sarcină, obligație, îndatorire

Dex îndatora

• îndatora 1 A impune o datorie a obliga. 2 A obliga pe cineva la recunoștiință printr-un ajutor dat la nevoie. 3 A face datorii a se împrumuta. 4 A se încurca în datorii. 5 A da un bun gaj în schimbul unui împrumut. 6 A-și lua angajamentul de a împlini un anumit lucru.
• ÎNDATORÁ, îndatorez, I. 1. A obliga, a impune ca o datorie. 2. A obliga pe cineva la recunoștință printr-un ajutor dat la nevoie. 3. A face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii. ♦ A da un bun în gaj în schimbul unui împrumut. – În + dator.
• ÎNDATORÁ, îndatorez, I. 1. A face (cuiva) un bine, a ajuta (pe cineva); a obliga la recunoștință. Îți mulțumesc încă o dată că m-ai îndatorat la nevoie. CARAGIALE, O. VII 167. Fie, cum vrei, eu cătam să te îndatorez. ALECSANDRI, T. I 449. Asta vorbă prea mult îl îndatora. PANN, P. V. II 56. 2. A constrînge pe cineva la ceva; a impune ca o datorie, a obliga. Vezi că atîta cît ai înfăptuit, te îndatorează să-nfăptuiești mai mult? PAS, Z. I 11. Lucrările... la care mă îndatora sarcina mea de deputat. NEGRUZZI, S. I 220. Îl îndatoră să-i spuie tot adevărul. GORJAN, H. I 6. 3. A face datorii, a se încurca în datorii; a se împrumuta. Nu-i place să se îndatoreze. ♦ (Cu privire la bunuri materiale) A pune în gaj sau ca amanet pentru o sumă de bani. ipoteca. A îndatorat casele. – Variantă: îndatorí, îndatoresc (CREANGĂ, O. A. 182, ALECSANDRI, T. I 225, NEGRUZZI, S. II 156), IV.

Sinonimul cuvântului îndatora

Testează-te!