Dicționar de sinonime
Sinonime însărcina
Cuvântul „însărcina” are următoarele sinonime:
însărcina ( verb )
- a obliga
- a impune
- a angaja
- a împovăra
Alte sinonime:
- împovăra
- încărca
- îngreuia
- îngreuna
- a sărcina
- angaja
- a îngreuna
- a se angaja
- a făgădui
- a se îndatora
- a se obliga
- a promite
- a jurui
- a se prinde
- a [se] adeveri
- a se apuca
- a se lega
Sinonime Apropiate
- obliga - a constrânge, a sili, a impune, a determina, a se angaja, a consimți, a se lega
- impune - a obliga, a constrânge, a sili, a pretinde, a cere, a trebui, a necesita, a impresiona, a mișca
- incumba - a i se impune, a-i reveni, a fi dator, obligat
- îndatora - a obliga, a angaja, a împrumuta
- însărcinare - sarcină, misiune, răspundere, îndatorire, obligație
- legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact
- legat - obligat, îndatorat, angajat, vânjos, voinic, zdravăn, solid, consistent, închegat
- atribuție - sarcină, obligație, însărcinare, rol, datorie, îndatorire
- dicta - a impune, a ordona, a obliga, a prescrie, a porunci, a determina
- impunere - constrângere, obligație, silă, impozit, bir, taxă, dare
- îndatorire - obligație, sarcină, însărcinare 2 atribuție, rol, oficiu, răspundere
- asuma - a se obliga, a lua asupra sa, a se angaja
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
- prevala - a predomina, a precumpăni, a domina, a se impune
Dex însărcina
- însărcina 1 A încredința cuiva îndeplinirea unei acțiuni. 2 A lua asupra sa o sarcină. 3 vf A face ca o femeie să devină gravidă. 4 A împuternici.
- ÎNSĂRCINÁ, însărcinez, I. 1. A încredința cuiva îndeplinirea unei acțiuni; a da cuiva o sarcină. ♦ A lua asupra sa o sarcină. 2. A face ca o femeie să devină gravidă. – În + sarcină.
- ÎNSĂRCINÁ, însărcinez, I. A da, a încredința cuiva îndeplinirea unei lucrări, a unei munci (de răspundere); a da cuiva o sarcină. Costache Spînu fu însărcinat să construiască barăci de-a lungul traseului pentru adăpostul materialelor și mașinilor. JIANU, C. 173. Cuconu Alecu m-au însărcinat să-l dau d-tale . ALECSANDRI, T. I 71. Guvernul nostru mă însărcină cu o misie. NEGRUZZI, S. I 67. ♦ A lua asupra sa o sarcină, a se angaja la o lucrare. Cînd s-a înființat aici școala statului, comuna s-a însărcinat să dea un local potrivit. REBREANU, I. 83. Am bună nădejde să isprăvești cu bine slujba, cu care te-ai însărcinat de bunăvoie. ISPIRESCU, L. 18. Se însărcină să aducă trăsuri de plecare. BOLINTINEANU, O. 269.
- A ÎNSĂRCINÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A face responsabil de îndeplinirea unui lucru; a pune să răspundă de o misiune. 2) A face să capete sarcină; a lăsa gravidă; a îngreuna. /în + sarcină
- însărciná v. 1. a pune cuiva sarcina; 2. a da ordine; 3. a lua asupră-și.
- însărcinéz v. tr. (d. sarcină). Daŭ cuĭva o sarcină, o misiune, un ordin: ministeru l-a însărcinat să cerceteze. Îngreunez, fac gravidă. V. refl. Mă oblig să, mă angajez să.