Dicționar de sinonime
Sinonime înțelepciune
Cuvântul „înțelepciune” are următoarele sinonime:
înțelepciune ( substantiv )
- cumințenie
- cunoaștere
- judecată
- chibzuială
- prudență
- socoteală
- cumpăt
- măsură
Alte sinonime:
- sapiență
- înțelepție
- mândrie
- mândroste
- preamândrie
- filozofie
- chibzuință
- chibzuire
- cumpătare
- minte
- moderație
- rațiune
- socotință
- tact
- continență
- cuminție
- ponderație
- temperanță
- scumpătate
- sfat
- sămăluire
- socoată
- tocmeală
- schepsis
- cumpăneală
- cumpănire
- bună judecată
- știință
Sinonime Apropiate
- cumpăt - stăpânire de sine, calm, echilibru, chibzuială, cumpătare, măsură, moderație, socoteală, tact
- chibzuială - chibzuință, socoteală, cumpănire, cumpăt, moderație, rațiune, tact, ponderație, continență
- cumințenie - ascultare, supunere, astâmpăr, chibzuială, măsură, echilibru
- schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
- temperanță - reținere, moderație, cumpătare, sobrietate, măsură, echilibru
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
- nechibzuință - nesocotință, necugetare, imprudență, necumpătare, ușurință
- chibzuit - cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
- cumpătare - cumpăt, măsură, moderație
- cumpătat - chibzuit, așezat, echilibrat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, cuminte, serios
- așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
- înțelegere - pricepere, cunoaștere, percepere, sesizare, gândire, minte, intelect, judecată, bunăvoință
- tact - chibzuială, măsură, abilitate, echilibru, cadență, ritm
- răspunde - a replica, a riposta, a da răspuns, a corespunde, a satisface, a se potrivi, a garanta, a da socoteală, a fi responsabil
- sobrietate - cumpătare, ponderație, simplitate, austeritate, rigorism, moderație
Dex înțelepciune
- înțelepciune 1 Cunoaștere. 2 Capacitate superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor înțelepție (2). 3 Cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență înțelepție (3). 4 Spirit de prevedere înțelepție (4).
- ÎNȚELEPCIÚNE Capacitate superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor. ♦ Cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență; spirit de prevedere. – intellectio, -onis.
Sinonimul cuvântului înțelepciune