Sinonime țărmuri

Cuvântul „țărmuri” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• străjui - a păzi, a apăra, a veghea, a limita, a se mărgini
• infinit - nesfârșit, nelimitat, imens, nemăsurat, nețărmurit
• îngrădi - a împrejmui, a închide, a mărgini, a înconjura, a țărcui, a înfrâna, a reține, a limita, a stăvili
• îngust - strâmt, limitat, mic, redus, subțire, mărginit, obtuz, prostănac, opac
• îngustime - strâmtoare, reducere, mărginire, limitare
• limitat - mărginit, îngust, obtuz, redus, prost
• marca - a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a circumscrie, a contura, a delimita, a mărgini, a hotărnici
• mărgini - a delimita, a demarca, a limita, a țărmui, a se învecina, a se răzori, a se hotărnici, a se reduce, a se rezuma
• mărginit - limitat, încuiat, îngust, obtuz, redus
• delimita - a circumscrie, a demarca, a țărmui, a hotărnici, a mărgini, a preciza, a fixa, a scurta, a restrânge
• demarca - a delimita, a mărgini
• demarcație - delimitare, precizare, circumscriere, mărginire
• finit - limitat, mărginit, circumscris, delimitat, terminat, încheiat, isprăvit
• limita - a mărgini, a îngrădi, a delimita, a circumscrie, a restrânge, a (se) rezuma
• circumscriere - a mărgini, a delimita, a demarca, a limita, a restrânge

Dex țărmuri

• ȚĂRMURÍ, țărmuresc, IV. 1. A mărgini, a limita, a pune hotar; a îngrădi, a stăvili. ♦ (; despre țâri, regiuni) A se învecina, a se mărgini cu... 2. A trage la țărm, a aborda; a țărmui. – Din țărm (sau țărmur).
• ȚĂRMURÍ, țărmuresc, IV. 1. A mărgini, a limita, a pune hotar; a îngrădi, a stăvili. ♦ (; despre țări, regiuni) A se învecina, a se mărgini cu... 2. A trage la țărm, a aborda; a țărmui. – Din țărm (sau țărmur).
• ȚĂRMURÍ, țărmuresc, IV. 1. A mărgini, a limita, a pune hotar. Îndată și-ncepu a vorbi, în cercul de lumină țărmurit de zidul negru al nucilor. SADOVEANU, O. VIII 26. Trăsura mea... se află dodată dinaintea unei mari întinderi de apă, țărmurită în depărtare, jur împrejur, de păduri dese. ODOBESCU, S. I 386. ◊ A înțeles că ceva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea. GÎRLEANU, L. 32. 2. (Învechit) A trage la țărm, a aborda, a țărmui. Ajunserăm la un ostrov și ne țărmurirăm, ca să ne mai odihnim. GORJAN, H. II 57.
• A SE ȚĂRMURÍ mă ~ésc intranz. pop. A avea hotar comun (unul cu altul); a se învecina. /Din țărm
• A ȚĂRMURÍ ~ésc tranz. A delimita printr-un hotar; a hotărnici; a demarca. /Din țărm
• țărmurì v. a mărgini, a limita: aripa țărmurită de munte BALC.
• ȚĂRM, țărmuri, Fâșie de pământ de-a lungul unei ape mari; regiune de lângă o apă mare. ♦ Tărâm, ținut, meleag. – Din țărmur (, probabil < ).
• ȚẮRMUR țărm.
• ȚẮRMURE țărm.

Sinonimul cuvântului țărmuri

Testează-te!