Dicționar de sinonime
Sinonime împlinit
Cuvântul „împlinit” are următoarele sinonime:
împlinit ( adjectiv )
- complet
- întreg
- deplin
- încheiat
- completat
- întregit
- rotunjit
- gras
- îndeplinit
- plin
- rotund
- înfăptuit
- realizat
- satisfăcut
Sinonime Apropiate
- împlini - a completa, a întregi, a rotunji, a (se) dezvolta, a crește, a se îngrășa, a realiza, a executa, a înfăptui
- total - întreg, complet, tot, absolut, deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- deplin - de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet, în mod desăvârșit, perfect, neștirbit, desăvârșit
- umple - a împlini, a completa, a ticsi, a întregi, a încălca, a molipsi, a contamina, a capta, a lua
- global - total, complet, deplin, pe de-a-ntregul, totalmente
- grăsan - rotofei, dolofan, bucălat, grăsuț, durduliu, plin, rotund
- integral - total, complet, deplin, exhaustiv, totalmente
- întregi - a completa, a împlini, a rotunji, a reface, a recompune, a reconstitui
- completamente - totalmente, de tot, total, deplin, complet
- completa - a întregi, a împlini, a complini, a rotunji, a satisface
- complini - a completa, a întregi, a rotunji
- desăvârșit - perfect, excelent, ireproșabil, măiestrit, magistral, complet, deplin, absolut, total
- absolut - complet, deplin, total, cert, sigur, neapărat, categoric, stringent
- adăuga - a completa, a alătura, a împlini, a întregi
Dex împlinit
- împlinit2, ~ă 1 (; un gol) Umplut2. 2 (; un recipient) Plin. 3 ( o lipsă) Lichidat2. 4 înlocuit2. 5 Compensat. 6 (; locuri neocupate) Completat2. 7 Ajuns la numărul cerut. 8 ( fracții) Completat până devine număr întreg. 9 ( o vârstă) La care s-a ajuns. 10 ( vreme) Ajuns la un anumit termen. 11 ( trupul oamenilor) Îngrășat2. 12 ( o datorie) Din care s-a achitat ultimul rest. 13 (; un datornic) Executat2. 14 ( o însărcinare sau misiune) Dus la bun sfârșit. 15 (; un formular) Completat. 16 ( un vis, o dorință) Îndeplinit2. 17 ( un scop) Realizat2. 18 ( capricii) Satisfăcut2. 19 ( nevoi) Îndestulat2. 20 ( promisiuni) Ținut2. 21 ( legi, dispoziții) Respectat2. 22 ( porunci) La care cineva s-a supus. 23 ( funcții) Îndeplinit2. 24 ( condamnări) Executat2. 25 ( formalități) Îndeplinit2. 26 Terminat2. 27 înfăptuit2.
- împlinit1 1-3 Împlinire (1-3). 4 Înlocuire. 5 Compensare. 6-10 Împlinire (6-10). 11 Îngrășare. 12-26 Împlinire (12-26). 27 Faptă.
- ÎMPLINÍT, -Ă, împliniți, -te, 1. (Despre noțiuni de timp) Întreg, complet. 2. (Despre oameni) Bine făcut, proporționat. ♦ Durduliu, grăsuț. – împlini.