Dicționar de sinonime
Sinonime înșeuat
Cuvântul „înșeuat” are următoarele sinonime:
înșeuat ( adjectiv )
- înșelat
- cu șaua pe el
- înșăuat
Sinonime Apropiate
- tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- iluzoriu - înșelător, amăgitor, ireal, irealizabil
- impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
- amăgitor - înșelător, seducător, iluzoriu, mincinos, himeric
- aparent - nereal, iluzoriu, imaginar, înșelător, părelnic, fals, evident, vădit, vizibil
- ars - fript, pârlit, pârjolit, păcălit, înșelat, derutat, tras pe sfoară
- cacealma - păcăleală, înșelătorie
- decepționat - dezamăgit, deziluzionat, înșelat, dezumflat
- fraudă - înșelătorie, furt, hoție, pungășie, șarlatanie, delapidare, escrocherie, coțcărie
- fript - ars, prăjit, pârjolit, înșelat, păcălit, păgubit
- specios - aparent, iluzoriu, înșelător, amăgitor
- trădător - vânzător, delator, perfid, înșelător, infam, infidel, necredincios
- mincinos - nesincer, prefăcut, ipocrit, fățarnic, perfid, fariseu, duplicitar, fals, născocit
- fals - neadevărat, contrafăcut, plăsmuit, artificial, denaturat, fictiv, prefăcut, simulat, fățarnic
Dex înșeuat
- înșeuat, ~ă ( animale de călărie) Căruia i s-a pus șaua înșelat3.
- ÎNȘEUÁT, -Ă, înșeuați, -te, (Despre animale de călărie) Căruia i s-a pus șaua. – înșeua.
- ÎNȘEUÁT, -Ă, înșeuați, -te, (Despre animale de călărie) Cu șaua pe el; înșelat. Șoimaru chemă pe Lie și-i porunci să-i gătească murgul și să-l ție înșeuat. SADOVEANU, O. VII 160. Calu-i alb, un bun tovarăș, Înșeuat așteapt-afară. EMINESCU, O. I 103. N-apucă a auzi cuvintele mele și Zoe ieși sărind de bucurie și spuindu-mi că la scară este un cal înșeuat pentru mine. BOLINTINEANU, O. 347.
- înșeua A pune șaua pe un animal de călărie a înșela1 (1).
- ÎNȘEUÁ, înșeuez, I. A pune șaua pe un animal de călărie; a înșela (1). – În + șa.
- ÎNȘEUÁ, înșeuez, I. (Cu privire la animale de călărie) A pune șaua; a înșela2. Și-n grajd de piatră că intra... Pe murgul că-nșeua. TEODORESCU, P. P. 433. (Cu pronunțare regională) Atuncea i-au zis căluțul:... mă-nșăuază bine, pune-mi frîul în gură și apoi sui-te pe mine. SBIERA, P. 62. Ș-un cal iute-mi înșăuați, Puneți șaua bărbătește, Să încalec voinicește! ALECSANDRI, P. P. 59.
- A ÎNȘEUÁ ~éz tranz. (animale de călărie, în special cai) A prevedea cu șa. /în + șa + suf. ~ua
- înșeuà v. a pune șeaua: un cal iute ’mi înșeuați POP.
- înșeŭéz, -á v. tr. Formă maĭ rară îld. înșel (pun șaŭa).
- înșeua ( 3 și înșeuează)
Antonime înșeuat
- A înșeua ≠ a deșeua