Dicționar de sinonime

Sinonime îndreptăți

Cuvântul „îndreptăți” are următoarele sinonime:

îndreptăți ( verb )
  • apăra
  • dezvinovăți
  • disculpa
  • justifica
  • scuza
  • a autoriza
  • a îngădui
  • a justifica
  • a permite
  • a îndritui
  • a întemeia
  • a motiva
  • a legitima
  • a da dreptul


Sinonime Apropiate

  • motiva - a justifica, a îndreptăți, a scuza, a legitima
  • dezvinovăți - a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza
  • scuza - a se justifica, a se dezvinovăți, a motiva, a ierta, a scuti, a trece cu vederea
  • scuză - justificare, dezvinovățire, motivare, iertare, scutire, pardon
  • scuzabil - motivabil, aplicabil, justificabil, scuzați!, pardon!, scuze!
  • fundamentat - întemeiat, just, justificat, legitim, motivat
  • legitim - legal, just, drept, justificat, motivat, îndreptățit
  • legitima - a justifica, a motiva
  • motivat - justificat, legitim, fundamental, îndreptățit, just, logic, temeinic
  • alibi - justificare, motivare, scuză
  • explica - a lămuri, a elucida, a desluși, a preciza, a demonstra, a clarifica, a limpezi, a justifica, a motiva
  • lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
  • mașină - automobil, auto, locomotivă, tren, aparat, instrument
  • aproba - admite, a accepta, a primi, a concede, a se învoi, a permite, a încuviința, a consimți, a îngădui
  • binecuvântat - sfințit, blagoslovit, fericit, preamărit, just, legitim, întemeiat, justificat, rațional

Dex îndreptăți

  • îndreptăți 1 A da cuiva dreptul la ceva a autoriza, a îndreptai, a îndritui. 2 A justifica ceva. 3 A face dreptate. 4 (Rar) A declara nevinovăția cuiva.
  • ÎNDREPTĂȚÍ, îndreptățesc, IV. A da cuiva dreptul la ceva; a autoriza, a justifica (ceva); a îndritui, a îndreptui. – În + dreptate.
  • ÎNDREPTĂȚÍ, îndreptățesc, IV. A da cuiva dreptul la ceva, a justifica (ceva), a autoriza. Boala de care suferă îl îndreptățește la un concediu medical.Nu numai că umblați să-i cocoloșiți pe ucigași, ci sînteți la un pas de a le îndreptăți fapta. CAMIL PETRESCU, O. II 496. De altmintrelea își îndreptățea pe deplin numele-i, tot așa de zburlit ca și dînsul. HOGAȘ, DR. II 5.
  • A ÎNDREPTĂȚÍ ~ésc tranz. 1) A face să fie în drept de a realiza ceva; a autoriza. 2) (acțiuni, opinii etc.) A considera ca just, legitim; a justifica; a motiva. ~ o faptă. 3) (persoane) A considera nevinovat; a dezvinovăți; a dezvinui; a disculpa; a justifica. /în + dreptate
  • îndreptățì v. 1. a da dreptate, a justifica; 2. a da dreptul, a autoriza.
  • îndreptățésc v. tr. (d. dreptate). Daŭ drept, autorizez: sărăcia nu te îndreptățește să furĭ.
  • ÎNDREPTĂȚÍ vb. v. apăra, dezvinovăți, disculpa, justifica, scuza.
  • ÎNDREPTĂȚÍ vb. 1. v. justifica. 2. a autoriza, a îngădui, a justifica, a permite, (livr.) a îndritui, (înv. fig.) a întemeia. (Această împrejurare ne ~ să tragem unele concluzii.)
  • îndreptăți APĂRA. DEZVINOVĂȚI. DISCULPA. JUSTIFICA. SCUZA.


Antonime îndreptăți

  • A îndreptăți ≠ a acuza, a învinui
  • A (se) îndreptăți ≠ a (se) învinovăți, a (se) învinui, a nedreptăți


Sinonimul cuvântului îndreptăți

Sinonimul cuvântului îndreptăți


Testează-te!