Dicționar de sinonime
Sinonime apune
Cuvântul „apune” are următoarele sinonime:
apune ( verb )
- a asfinți
- a scăpăta
- a declina
- a coborî
- a se culca (soarele)
Alte sinonime:
- a dispărea
- a pieri
- a se pleca
- a scădea
- a sfinți
- a se culca
- a se înclina
- a se scufunda
- a fi în declin
- a dispare
- a deceda
- a muri
Sinonime Apropiate
- declina - a refuza, a respinge, a renunța, a abandona, a nu lua asupra, a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinți
- coborî - a descinde, a se da jos, a scoborî, a cădea, a se lăsa, a învălui, a apune, a asfinți, a declina
- asfinți - a apune, a se însera
- declin - regres, decădere, degradare, decadență, apus, asfințit, scăpătare
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
- ucide - a omorî, a răpune, a doborî, a asasina, a distruge, a achita
- falit - insolvabil, mofluz, scăpătat, ruinat
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
- încăleca - a se încălăra, a călări, a coincide, a se suprapune, a domina, a supune
- insera - a se întuneca, a amurgi, a scăpăta
- înserare - amurg, apus, asfințit, seară, crepuscul, chindie
- alătura - a anexa, a atașa, a juxtapune, a reuni, a adăuga
- amurg - înserare, asfințit, apus, crepuscul, seară
- amurgi - a însera, a înnopta, a asfinți
Dex apune
- apúne 1 ( aștri) A dispărea sub orizont a asfinți, a scăpăta. 2 Soare- Vest. 3 Occident. 4 A-i – steaua A decădea. 5 A muri. 6 (; ochi) A orbi. 7 A pieri. 8 A-și pierde strălucirea, faima
- APÚNE, 3 apúne, III. (Despre aștri) A dispărea sub orizont; a asfinți, a scăpăta. ♦ A-și pierde întreaga strălucire, putere, faimă etc., a dispărea pentru totdeauna. ◊ (; în ) A(-i) apune steaua (cuiva) = a-și pierde poziția, faima; a decădea. – apponere.
- APÚNE, apún, III. (Despre soare, lună, stele, în opoziție cu răsări) 1. A înclina spre apus, a dispărea sub orizont; a asfinți, a scăpăta. În fața noastră soarele apune, valea se umple de umbră. VLAHUȚĂ, 0. A. 426. Pe cînd oastea se așază, iată soarele apune. EMINESCU, O. I 148. Cine are dor pe lume Știe luna cînd apune. ȘEZ. III 60. 2. A fi în declin, a decădea; a dispărea, a pieri; (despre oameni) a muri. De voi apune, Una doar mă rog: Fulger să-ncunune Creștetu-mi cu foc. BENIUC, V. 58. Tudor Vladimirescu... apusese între Golești și Tîrgoviște, în zarea însîngerată a trădării. GALACTION, O. I 275. ◊ A-i apune (cuiva) steaua = a i se termina epoca de glorie, a decădea; a pieri.
- APÚNE, apún, III. 1. (Despre soare, lună, stele; la 3) A dispărea sub orizont; a asfinți, a scăpăta. ◊ A-i apune (cuiva) steaua = a decădea. 2. A fi în declin, a pieri; a muri. – apponere.
Antonime apune
- A apune ≠ a răsări