Dicționar de sinonime
Sinonime aresta
Cuvântul „aresta” are următoarele sinonime:
aresta ( verb )
- a deține
- a închide
- a întemnița
- a reține
- a robi
- a arestălui
- a arestui
- a popri
- a temnița
- a zăvorî
- a captura
- a prinde
- a ridica
- a încarcera
- a băga în arest
Sinonime Apropiate
- deține - a avea, a stăpâni, a ocupa, a poseda, a aresta, a închide, a reține, a întemnița
- întemnița - a aresta, a închide
- captura - a prinde, a aresta, a înhăța, a apuca, a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri
- încarcera - a întemnița, a închide
- detenție - posesie, păstrare, stăpânire, reținere, arestare, închidere
- arestat - deținut, închis, întemnițat, reținut
- sechestra - a confisca, a popri, a reține
- fereca - a închide, a încuia, a zăvorî, a încătușa, a lega, a înlănțui, a zimțui, a îmbrăca (în metal)
- împresura - a înconjura, a încercui, a cuprinde, a încinge, a învălui, a asedia, a închide, a năpădi, a prinde
- închide - a încuia, a fereca, a zăvorî, a claustra, a astupa, a opri, a obtura, a bloca, a înfunda
- îngrădi - a împrejmui, a închide, a mărgini, a înconjura, a țărcui, a înfrâna, a reține, a limita, a stăvili
- întipări - a imprima, a grava, a fixa, a prinde, a reține
- exalta - a se înflăcăra, a se entuziasma, a se încânta, a se aprinde, a se însufleți, a proslăvi, a glorifica, a preamări, a ridica în slăvi
- intercepta - a prinde, a reține, a opri, a capta, a recepționa
- păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
Dex aresta
- aresta 1 A priva de libertate în temeiul unui mandat de arestare (2) a închide, a întemnița, a popri, a arestălui, a arestui. 2 (; rar) A-și însuși.
- ARESTÁ, arestez, I. A ține pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a deține, a arestui. – Din arest.
- ARESTÁ, arestez, I. A ține pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a arestui. – Din arest.
- ARESTÁ, arestez, I. (Cu privire Ia persoane) A priva de libertate (în urma unei infracțiuni sau a unei acțiuni considerate astfel); a închide în vederea unei judecăți. Au intrat ieri dimineață agenții lor în ateliere și au început a aresta: mai ales pe maiștrii și lucrătorii mai tineri. SADOVEANU, N. F. 107. Pentru ce l-ați arestat pe Cațavencu? – Pentru ca să-i apucăm scrisoarea. CARAGIALE, O. I 128.
- ARESTÁ, arestez, I. A lipsi pe cineva de libertate în urma comiterii unei infracțiuni sau în vederea unor cercetări, a unei judecăți; a închide. – Din arest.
- ARESTÁ I. A supune pe cineva la arest; a închide. .
- ARESTÁ tr. a supune pe cineva la arest, a priva de libertate; a deține. (< lat. arrestare, după fr. arrêter)
- A ARESTÁ ~éz tranz. (persoane) A reține prin arest; a pune la arest. /Din arest
- arestà v. a pune la arest, a închide.
- ARESTUÍ IV. aresta.
Antonime aresta
- A aresta ≠ a elibera