Dicționar de sinonime
Sinonime aroganță
Cuvântul „aroganță” are următoarele sinonime:
aroganță ( substantiv )
- înfumurare
- obrăznicie
- trufie
Alte sinonime:
- îngâmfare
- impertinență
- insolență
- măgărie
- necuviință
- neobrăzare
- nerușinare
- sfruntare
- tupeu
- semeție
- morgă
- prezumție
- țâfnă
- fală
- fudulie
- infatuare
- mândrie
- orgoliu
- vanitate
- fatuitate
- suficiență
- superbie
- țanțoșie
- măreție
- mărire
- ifos
- făloșenie
- făloșie
- fălnicie
- laudă
- mărie
- mărime
- mândrețe
- pohfală
- preaînălțare
- preaînălțime
- semețire
- trufă
- trufășie
- zădărnicie
Sinonime Apropiate
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
- mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
- vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- fumuri - îngâmfare, aroganță, pretenții, înfumurare, aere, făloșenie
- grandomanie - înfumurare, aroganță, orgoliu
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
- obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
- fatuitate - îngâmfare, aroganță, orgoliu, înfumurare
- golănie - mojicie, necuviință, obrăznicie, măgărie
- impolitețe - necuviință, mitocănie, obrăznicie
Dex aroganță
- arogánță 1 Purtare sfidătoare (și obraznică) a cuiva care se crede superior trufie, semeție. 2 Atitudine de mândrie disprețuitoare.
- AROGÁNȚĂ Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare; înfumurare, impertinență. – Din arrogance, arrogantia.
- AROGÁNȚĂ Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare. – Din arrogance, arrogantia.
- AROGÁNȚĂ Purtare semeață și disprețuitoare a unei persoane care se crede mai presus decît altele și-și ia drepturi care nu i se cuvin; trufie manifestată printr-o atitudine insultătoare.
- AROGÁNȚĂ Purtare obraznică și sfidătoare; trufie insultătoare. – arrogance ( arrogantia).
- AROGÁNȚĂ Atitudine exagerat de mândră și de disprețuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decât alții, atribuindu-și drepturi care nu i se cuvin; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare. .
- AROGÁNȚĂ atitudine de mândrie disprețuitoare; obrăznicie, înfumurare, impertinență. (< fr. arrogance, lat. arrogantia)
- AROGÁNȚĂ f. Atitudine de trufie și de dispreț față de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică. /<fr. arrogance, lat. arrogantia
- aroganță f. trufie, obrăznicie.
- *arogánță f. (lat. arrogantia). Obrăznicie, trufie.
Antonime aroganță
- Aroganță ≠ modestie
Sinonimul cuvântului aroganță