Dicționar de sinonime
Sinonime biruit
Cuvântul „biruit” are următoarele sinonime:
biruit ( adjectiv )
- înfrânt
- toropit
- bătut
- învins
- spart
- copleșit
Sinonime Apropiate
- atotbiruitor - triumfător, neînvins, imbatabil
- cnocaut - învins, biruit, scos (din luptă), depășit
- răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
- schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
- scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
- sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
- secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
- sublim - măreț, încântător, minunat, superb, perfect, copleșitor
- sugrumat - sufocat, asfixiat, gâtuit, copleșit, înecat, asmuțit
- trist - supărat, indispus, abătut, mâhnit, îndurerat, afectat, suferind, deprimant, dezolant
- triumfal - biruitor, victorios, atotbiruitor
- triumfător - victorios, atotbiruitor, triumfal
- turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
Dex biruit
- biruít, ~ă 1 Stăpânire. 2 Învins.
- BIRUÍT, -Ă, biruiți, -te, Bătut în luptă, întrecut într-o competiție, învins, înfrânt. ♦ Stăpânit de un sentiment puternic, de o patimă etc. – birui.
- biruí 1 (. indică un dușman, un adversar, un viciu ) A învinge. 2 A-și înfrânge patimile. 3 A fi copleșit. 4 (. e o greutate fizică) A putea duce. 5 (; ; ) A se ridica. 6 A izbuti. 7 A rezolva. 8 (. e o durere, un necaz ) A răbda. 9 (; . e un ținut, o țară) A stăpâni. 10 A se supune (cuiva). 11 A se ~ bine A fi bogat. 12 A-și măsura puterile.
- BIRUÍ, biruiesc, IV. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un dușman, un adversar etc.). ♦ (A-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ A fi stăpânit, copleșit de un sentiment, de o emoție etc. 2. (, mai ales în construcții negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). – Din birni.
- BIRUÍ, bírui, IV. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un dușman, un adversar etc.) ♦ A(-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ A fi stăpânit, copleșit de un sentiment, de o emoție etc. 2. (, mai ales în construcții negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). – Din birni.
Antonime biruit
- Biruit ≠ învingător