Dicționar de sinonime

Sinonime buiac

Cuvântul „buiac” are următoarele sinonime:

buiac ( adjectiv )
  • zburdalnic
  • nebunatic
  • neastâmpărat
  • neliniștit
  • nechibzuit
  • buiestru
  • nărăvaș


Sinonime Apropiate

  • nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
  • zburdalnic - neastâmpărat, nebunatic, jucăuș, zglobiu, zvăpăiat
  • sturlubatic - zvăpăiat, nebunatic, neastâmpărat
  • zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial
  • sprințar - zburdalnic, vioi, jucăuș
  • zglobiu - zburdalnic, sprinten, viol, zvăpăiat
  • zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
  • flușturatic - neserios, nebunatic, ușuratic, frivol, nestatornic
  • imprudent - nechibzuit, nesocotit, neprevăzător, necugetat, hazardat
  • îngrijorător - alarmant, preocupant, neliniștitor
  • jucăuș - vioi, zglobiu, neastâmpărat, dinamic
  • nerăbdător - nestăpânit, agitat, impacientat, neastâmpărat, încordat, febril, surescitat, nervos
  • nesăbuit - imprudent, nechibzuit
  • nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
  • drăcos - neastâmpărat, poznaș, ștrengar

Dex buiac

  • buiac2 Pieptar de postav subțire și căptușit cu vată.
  • buiac1, ~ă 1 ( vegetație) Care crește din abundență. 2 Plantă care nu rodește. 3 ( pământ) Fertil. 4 ( oameni) Răsfățat. 5 ( bărbați) Afemeiat. 6-7 , (Animal) sălbatic. 8 Nebun.
  • BUIÁC, -Ă, buieci, -ce, 1. Care trăiește bine, răsfățat. 2. Zburdalnic, nebunatic; nechibzuit. – Din bujakŭ.
  • BUIÁC, -Ă, buieci, -e, (Despre oameni) Care nu-și încape în piele și-i vine să zburde, care nu mai poate de bine; zburdalnic, nebunatic. Pentru ceea ce am săvîrșit cînd eram buiac și fără grijă, m-a judecat la Stambul vizirul. SADOVEANU, Z. C. 101. Drumul urcă prelung și pîrîul se micșorează, devenind tot mai săltăreț, ca un copil buiac și neastîmpărat. REBREANU, P. S. 139. Nu umblu de gras și de buiac, ci de necaz. RETEGANUL, P, III 46. ◊ (Despre animale) Junincile bălane și buiece, de doi ani, nu știu trage și, de ce le striga omul să stea, fugeau mai tare. DAN, U. 276. Încaltea tu ești ca un mînzoc buiac într-o primăvară: zburzi fără grijă. SADOVEANU, N. F. 131. ◊ (Adverbial) În zori, pe ogoare pornește buiac Pocnind din copite, tractorul. FRUNZĂ, S. 18.
  • BUIÁC, -Ă, buieci, -e, Zburdalnic, nebunatic. – Slav ( bujakŭ).
  • BUIÁC ~iácă (~iéci, ~iéce) pop. 1) (despre plante) Care crește foarte repede și mare. 2) (despre ființe) Care este foarte vesel și energic; neastâmpărat. /<sl. bujaku


Sinonimul cuvântului buiac

Sinonimul cuvântului buiac


Testează-te!