Sinonime sprințar

Cuvântul „sprințar” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• zburdalnic - neastâmpărat, nebunatic, jucăuș, zglobiu, zvăpăiat
• zburdălnicie - neastâmpăr, zbenguială, vioiciune, voioșie, joacă, nebunie
• jucăuș - vioi, zglobiu, neastâmpărat, dinamic
• săltăreț - sacadat, ritmat, săltat, vioi, sprinten, agil
• spirt - alcool, dinamic, agil, iute, vioi, harnic
• spontaneitate - naturalețe, promptitudine, vioiciune
• sprinten - vioi, agil, iute, ager, veloce, deștept, inteligent
• sprinteneală - vioiciune, agilitate, agerime, suplețe
• vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
• vivace - însuflețit, dinamic, energic, vioi
• vivacitate - vioiciune, dinamism, energie, putere
• zglobiu - zburdalnic, sprinten, viol, zvăpăiat
• zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial
• iute - sprinten, vioi, alert, repede, grăbit, aprig, impulsiv, nestăpânit, precipitat
• nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic

Dex sprințar

• SPRINȚÁR, -Ă, sprințari, -e, Plin de zburdălnicie; zglobiu, nebunatic. ♦ Sprinten, iute; jucăuș. ♦ Hoinar, nestatornic. ♦ (Despre oameni) Ușuratic. –
• SPRINȚÁR, -Ă, sprințari, -e, ( și ) Plin de zburdălnicie; zglobiu, nebunatic. ♦ Sprinten, iute; jucăuș. ♦ Hoinar, nestatornic. ♦ (Despre oameni) Ușuratic. –
• SPRINȚÁR, -Ă, sprințari, -e, Zglobiu, nebunatic, neastîmpărat. Margareta era sprințară, șăgalnică și neastîmpărată. Avea șaptesprezece ani. VLAHUȚĂ, O. A. 111. Copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit de rîs. CREANGĂ, A. 3. ♦ Sprinten, iute, jucăuș. Noaptea, în fundul apei... mișună... crapi cu spinări pămîntii, zvîrlugi sprintene și sprințare ca fulgerul, plătici cu solzi de zăpadă. STANCU, D. 205. ◊ Șoaptele au revărsat, sprințare și aprige, ca un nor de lăcuste. GALAN, Z. R. 5. ♦ Hoinar, nestatornic. Mă făceam tot mai neastîmpărat și dorul mieu era acum nemărginit; căci sprințar și înșălător este gîndul omului. CREANGĂ, A. 36. ♦ (Despre persoane) Ușuratic. Fiind ea cîndva cam sprințară, s-a avut bine c-un flăcău. SADOVEANU, N. F. 123. ♦ Îndrăzneț, trufaș. De unde Vin acele cuvinte sprințare A lui? BUDAI-DELEANU, Ț. 223.
• SPRINȚÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care nu stă locului nici un moment; fără astâmpăr; zbanghiu; zvăpăiat; zburdalnic. 2) fig. Care denotă lipsă de statornicie; nestatornic; spulberatic; fluturatic. Gând ~. 3) (despre persoane) Care manifestă ușurință în comportare; ușuratic; frivol. /Orig. nec.

Sinonimul cuvântului sprințar

Testează-te!