Dicționar de sinonime
Sinonime canoni
Cuvântul „canoni” are următoarele sinonime:
canoni ( verb )
- a chinui
- a tortura
Alte sinonime:
- tortura
- strădui
- a căzni
- a munci
- a trudi
- a pedepsi
- a negăti
- a strânge
- a străstui
- a se căzni
- a se chinui
- a se forța
- a se frământa
- a se munci
- a se necăji
- a se osteni
- a se sforța
- a se sili
- a se strădui
- a se trudi
- a se zbate
- a se zbuciuma
- a [se] nevoi
- a se sârgui
- a se verpeli
- a se strădănui
- a se învălui
- a năsli
- a se osârdnici
- a se osârdui
- a se volnici
- a se sfărâma
- a depune eforturi susținute
- a impune penitență
- a îndura
- a schingiui
- a se obosi
- a se supune unui canon
- a suferi
- a nevoi
Sinonime Apropiate
- schingiui - a căzni, a tortura, a chinui
- tortura - a chinui, a maltrata, a căzni, a schingiui
- tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
- martiriza - a tortura, a chinui, a căzni
- nevoi - a constrânge, a obliga, a sili, a forța, a căzni, a chinui, a canoni, a munci, a trudi
- sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
- strădui - a se sili, a se sforța, a se zbate, a se căzni, a se trudi, a se munci, a se frământa, a se canoni
- suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
- tiranic - samavolnic, despotic, dictatorial, satrapie, abuziv, chinuitor, obsesiv, presant, stresant
- tiraniza - a oprima, a chinui, a teroriza
- trudnic - obositor, chinuitor, căznit, extenuant, din greu
- zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
- fierbe - a clocoti, a spumega, a se înfierbânta, a găti, a prepara, a face mâncare, a necăji, a frământa, a chinui
- imposibil - irealizabil, cu neputință, insuportabil, groaznic, nesuferit, chinuitor
- infernal - demonic, drăcesc, diabolic, cumplit, crud, rău, chinuitor
Dex canoni
- canoní 1 A pedepsi canon (3). 2-3 A (se) chinui.
- CANONÍ, canonesc, IV. și A (se) chinui. – Din canon.
- CANONÍ, canonesc, IV. A se chinui, a se trudi, a se munci. Soldați răzleți se canoneau să scape din rîpă. CAMILAR, N. I 49. Te iartă inima să mă lași canonindu-mă să aflu ceea ce tu poți să-mi spui în trei cuvinte? SLAVICI, V. P. 83. A crescut băiatul canonit și muncit și a ajuns, după ucenicie, culegător. CARAGIALE, O.II 26. ◊ reciproc. Vă canoniți unul pe altul degeaba; nici tu nu ești de ea, nici ea de tine. CARAGIALE, O. 1 245. ♦ A chinui, a tortura. () Cu trei degete își scoate o porție cam mare pentru o biată foiță... pe care o canonește multă vreme, pînă ce ajunge să-și fabrice din ea o țigară cît toate zilele. BASSARABESCU, V. 36.
- A CANONÍ ~ésc tranz. pop. A face să se canonească; a supune unui canon; a chinui; a căzni. /Din canon
- A SE CANONÍ mă ~ésc intranz. pop. 1) A se supune unui canon; a se căzni; a se chinui. 2) A depune eforturi susținute; a se strădui din răsputeri; a se căzni; a se munci; a se chinui; a se necăji; a se osteni; a se obosi. /Din canon
- canonì v. 1. a da un canon sau pedeapsă bisericească; 2. fig. a se chinui: destul s’a canonit, săracul!
- *canonésc v. tr. (d. canon). Vechĭ. Pedepsesc printr’un canon bisericesc. Azĭ. Chinuĭesc, căznesc, torturez. V. canonisesc.
- CANONÍ vb. 1. v. tortura. 2. v. strădui.