Dicționar de sinonime
Sinonime cariat
Cuvântul „cariat” are următoarele sinonime:
cariat ( adjectiv )
- găunos
- găurit
- stricat
- scorboroșit
- scorburos
Sinonime Apropiate
- găunos - scorburos, scobit, deșert, gol, sec, spart
- rănced - alterat, stricat, descompus
- impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
- infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
- împuțit - alterat, stricat, descompus, infect, puturos, scârbos, oribil, murdar, nespălat
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
- dăunător - stricător, păgubitor, vătămător, distrugător, pernicios
- decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
- deșirat - destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat, dezlânat, lung, slab, osos
- duhoare - miasmă, miros (greu), aer stricat, aer închis, putoare
- corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
- clocit - stătut, alterat, stricat, împuțit, răsuflat
- greșit - incorect, eronat, inexact, smintit, fals, nefondat, rău, nepotrivit, prost
- bun - cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor, blând, blajin, pașnic
Dex cariat
- cariat2, ~ă ( dinți) 1 Afectat de o carie (1). 2 Ros.
- cariát1 1-2 Cariere (1-2).
- CARIÁT, -Ă, cariați, -te, (Despre dinți) Ros, stricat, găurit de o carie. – caria.
- CARIÁT, -Ă, cariați -te, (Despre dinți) Ros de carie, găurit. Dinți cariați. – Pronunțat: -ri-at.
- CARIÁT, -Ă, cariați, -te, (Despre dinți) Ros, stricat, găurit de o carie. – caria.
- cária1 1 Gen de plante din familia juglandacee, cultivate sporadic prin parcuri și grădini botanice. 2 Plantă din genul caria (1).
- cariá2 1 ( dinți) A face carii (1). 2-3 A (se) roade.
- CARIÁ, 3 cariază, I. (Despre dinți) A face carii, a se strica. – Din carier.
- CARIÁ cariez, I. (Despre dinți) A se strica prin carie, a se găuri. Măselele s-au cariat. – Pronunțat: -ri-a.
- CARIÁ, 3 cariază, I. (Despre dinți) A se strica, a se găuri din cauza unei carii. – carier.