Sinonime compromis

Cuvântul „compromis” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• concesie - favoare, îngăduință, hatâr, compromis
• rănced - alterat, stricat, descompus
• umilit - umil, smerit, supus, înjosit, desconsiderat, dezonorat
• falimentar - insolvabil, ruinat, distrus, compromis, ineficace, ruinător, degradant
• favoare - avantaj, concesie, hatâr, înlesnire, beneficiu, protecție, privilegiu, cinste, onoare
• hatâr - plăcere, bucurie, satisfacție, avantaj, concesie, favoare
• impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
• infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
• împuțit - alterat, stricat, descompus, infect, puturos, scârbos, oribil, murdar, nespălat
• înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
• întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
• libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
• necinstit - dezonorat, violat, siluit, pângărit, profanat, incorect, neonest, ilegal
• dăunător - stricător, păgubitor, vătămător, distrugător, pernicios
• decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat

Dex compromis

• compromís2, ~ă 1 ( oameni) Cu reputația pătată discreditat, deochiat. 2 Stricat.
• compromís1 1 Înțelegere bazată pe cedări reciproce concesie, învoială. 2 înțelegere între două sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. 3 Combinație concesivă între elemente (incompatibile), făcută și acceptată pentru a pune capăt unei situații (litigioase).
• COMPROMÍS2, -Ă, compromiși, -se, 1. (Despre oameni) Cu reputația pătată; discreditat. 2. Primejduit, stricat. – compromite.
• COMPROMÍS1, compromisuri, Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înțelegere între două sau mai multe persoane ori state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din compromis.
• COMPROMÍS1, compromisuri, Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înțelegere între două sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din compromis.
• COMPROMÍS1, compromisuri, Înțelegere, acord bazat pe cedări, pe renunțări reciproce. Adică, iar compromisuri? Mai lasă tu, mai las eu, pînă, din tocmeală în tocmeală, ne întoarcem de unde-am plecat. C. PETRESCU, Î. II 126.
• COMPROMÍS2, -Ă, compromiși, -se, (Despre persoane) Cu reputația pătată; discreditat. Negustor compromis.
• COMPROMÍS 1. Înțelegere potrivit căreia părțile în litigiu se supun judecății unor arbitri. 2. Înțelegere, acord care se bazează pe renunțări și pe concesii reciproce. .

Sinonimul cuvântului compromis

Testează-te!