Sinonime conciliat

Cuvântul „conciliat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• răspicat - limpede, clar, lămurit, hotărât, decis, categoric, ferm
• zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
• ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
• formal - convențional, birocratic, convenit, categoric, indiscutabil, decis
• fundamental - esențial, principal, definitoriu, capital, decisiv
• grăitor - convingător, concludent, edificator, decisiv
• hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
• hotărâtor - decisiv, determinant, important, esențial, concludent
• intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis
• nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
• nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
• bascula - a oscila, a se legăna, a șovăi, a fi indecis
• categoric - ferm, hotărât, decis, tranșant, răspicat, evident, izbitor, clar, indiscutabil
• concludent - hotărâtor, grăitor, edificator, decisiv, probant
• convingător - hotărâtor, concludent, grăitor, decisiv, edificator, valabil

Dex conciliat

• conciliat, ~ă (Rar) 1 Împăcat. 2 ( probleme) Decis în urma unei discuții.
• concilia ( adversari și lucruri care par a fi potrivnice) 1-2 A (se) uni. 3-4 A (se) pune de acord. 5-6 A (se) împăca.
• CONCILIÁ, conciliez, I. A pune de acord, a împăca, a înlătura divergențele, contradicțiile dintre două sau mai multe păreri, idei, doctrine etc. ♦ A încerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin împăcarea părților. – Din concilier, conciliare.
• CONCILIÁ, conciliez, I. A pune de acord, a împăca, a înlătura divergențele, contradicțiile dintre două sau mai multe păreri, idei, doctrine etc. – Pronunțat: -li-a.
• CONCILIÁ I. A soluționa un diferend pe cale amicală; a pune de acord, a împăca. .
• CONCILIÁ tr. 1. a soluționa un diferend pe cale amicală; a pune de acord. 2. (jur.) a încerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin împăcarea părților. (<fr. concilier, lat. conciliare)
• A CONCILIÁ ~éz tranz. 1) (opinii, interese etc.) A face să devină compatibil, înlăturând contradicțiile; a pune în armonie, făcând abstracție de divergențele existente. 2) jur. (persoane) A împăca, aplanând un litigiu. /<fr. concilier
• concilià v. 1. a pune de acord persoane de diferite opiniuni, interese sau c1ase; 2. a acorda lucruri ce sunt sau par contrare 3. a câștiga, a atrage: talentele sale îi conciliază favoarea tuturor; 4. a se învoi, a se împăca.

Sinonimul cuvântului conciliat

Testează-te!