Dicționar de sinonime
Sinonime contenire
Cuvântul „contenire” are următoarele sinonime:
contenire ( substantiv )
- întrerupere
- încetare
- oprire
- opreală
- sfârșit
- neîncetat
- mereu
Sinonime Apropiate
- totdeauna - mereu, necontenit, pururea, neîncetat, veșnic, oricând
- veșnic - etern, nemuritor, nesfârșit, perpetuu, sempitern, mereu, încontinuu, întruna, pururi
- încontinuu - întruna, continuu, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, veșnic
- întotdeauna - mereu, continuu, necontenit, întruna, neîncetat, permanent, totdeauna, pururi, veșnic
- întruna - mereu, continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, permanent, veșnic
- oprire - încetare, curmare, pauză, stopare, blocare, staționare, stație, haltă, popas
- continuu - necurmat, neîntrerupt, neîncetat, necontenit, mereu, susținut, perpetuu, întruna
- prohibiție - interdicție, oprire, restricție, stopare
- sechestru - poprire, confiscare
- tabu - interdicție, opreală
- tot - întreg, total, complet, fiecare, oricare, în ansamblu, încă, iar, mereu
- zilnic - cotidian, mereu, curent, obișnuit
- finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
- frecventa - a vizita, a umbla, a merge (mereu), a urma (regulat)
- haltă - stație, oprire, popas
Dex contenire
- contenire 1 Sfârșit. 2 Fără ~ Fără încetare.
- CONTENÍRE, conteniri, Acțiunea de a conteni și rezultatul ei; sfârșit, încetare. ◊ Fără contenire = neîncetat, mereu. – conteni.
- CONTENÍRE, conteniri, Acțiunea de a conteni; sfîrșit, încetare. Toader Maftei și Huțu... la contenirea lucrului la înserat... se abăteau pe niște cărări ale lor în lunca Dunării. SADOVEANU, P. M. 276. ◊ Fără contenire = mereu, neîncetat. De cinci zile dau fără contenire. SADOVEANU, Z. C. 335.
- conteni 1-2 ( flinte; construit cu prepoziția din) A întrerupe o mișcare sau o acțiune începută. 3 A opri. 4 ( ploaie, vânt, plâns, durere ) A se domoli. 5 A se opri. 6 A porunci cuiva să înceteze. 7 A lua sfârșit a înceta. 8 A ~ din viață A muri. 9 A ~ din gură A tăcea. 10 A potoli pe cineva. 11 A se stăpâni. 12 (Cu o complinire introdusă prin din, de la, ca să) A împiedica. 13 A interzice. 14 A opri.
- CONTENÍ, contenesc, IV. și A întrerupe sau a înceta o mișcare sau o acțiune începută; a (se) opri. – continere.