Sinonime covârșitor

Cuvântul „covârșitor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• copleșitor - covârșitor, apăsător, impresionant, strivitor, extraordinar, uriaș, tulburător
• răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător
• apăsător - chinuitor, copleșitor, covârșitor, împovărător
• preponderent - predominant, superior, dominant, prevalent
• prevalent - predominant, precumpănitor
• răsunător - vibrant, sonor, impresionant, faimos, memorabil
• spectaculos - grandios, fastuos, strălucit, impresionant
• sublim - măreț, încântător, minunat, superb, perfect, copleșitor
• uluitor - nemaipomenit, extraordinar, impresionant, teribil
• vibrant - trepidant, tremurător, palpitant, impresionant, patetic, mișcător
• zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
• falnic - măreț, impresionant, grandios, impozant, arătos, splendid, semeț, trufaș, mândru
• fenomenal - uimitor, formidabil, enorm, colosal, fabulos, uluitor, nemaipomenit, extraordinar, fantastic
• gigantic - colosal, enorm, imens, măreț, formidabil, fabulos, fenomenal, uimitor, uluitor
• greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil

Dex covârșitor

• covârșitor, ~oare 1 Care depășește cu mult ca număr, forță 2 Care întrece. 3 Care lasă în urmă. 4 Superior. 5 Care se impune. 6 Proeminent. 7 Foarte mare. 8 Extraordinar. 9 Impresionant. 10 Foarte înalt. 11 Infinit. 12 Excedent. 13 Exagerat. 14 Excelent. 15 De seamă. 16 Perfect. 17 Desăvârșit. 18 Impunător. 19 Debordant. 20 Care inundă. 21 Care îneacă. 22 Care acoperă. 23 Care cotropește. 24 Învingător. 25 Care supune pe cineva. 26 Care reduce la tăcere.
• COVÂRȘITÓR, -OÁRE, covârșitori, -oare, Care covârșește; copleșitor; foarte mare, dominant, extraordinar. – Covârși + -tor.
• COVÂRȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care covârșește; mai mare ca număr sau ca forță; copleșitor. Eveniment ~. /a covârși + suf. ~tor
• covârșitor a. și m. 1. care covârșește; 2. excelent, eminent.
• COVÎRȘITÓR, -OÁRE, covîrșitori, -oare, Predominant, foarte mare, extraordinar; copleșitor. O problemă de o covirșitoare însemnătate o constituie legarea teatrului de marile mase ale oamenilor muncii din țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, 223, 1/2. Căldura zilei era covîrșitoare și nu îndrăznii să părăsesc răcorosul meu adăpost de umbră și verdeață. HOGAȘ, M. N. 63. Viu să vă mulțumesc... pentru dragostea ce mi-ați arătat – cinstindu-mă cu atîta covirșitoare omenie. CARAGIALE, O. VII 286. ◊ (Adverbial) De data asta, peste curiozitate se altoia, covîrșitor, un simțămînt nou: o apropiere sufletească mergînd pînă la înduioșare. M. I. CARAGIALE, C. 33.

Sinonimul cuvântului covârșitor

Testează-te!