Sinonime cunoscător

Cuvântul „cunoscător” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• știutor - cunoscător, informat, dumirit
• expert - competent, cunoscător, informat
• ignar - incult, prostănac, neștiutor, ignorant
• îndemânatic - dibaci, priceput, iscusit, isteț, deștept, meșter, abil, expert, ingenios
• maestru - meșter, maistru, expert, magistru
• magistru - maestru, expert, profesor
• meșteșugar - meseriaș, specialist
• naiv - credul, pueril, ingenuu, inocent, candid, neștiutor, ageamiu, prost
• nepriceput - neștiutor, ignorant, incapabil, incompetent, neîndemânatic, neghiob, ageamiu, neisprăvit, nelămurit
• nevinovat - neștiutor, inocent, candid, naiv, cinstit, cast, curat, neprihănit, ingenuu
• competent - autorizat, îndreptățit, avizat, legal, priceput, capabil, pregătit, expert, valoros
• credul - naiv, crezător, fraier, candid, neștiutor
• doct - erudit, învățat, informat, știutor, savant
• documentat - cunoscător, informat, pregăti, motivat, întemeiat, argumentat, temeinic
• experimentat - priceput, destoinic, capabil, competent, expert, vrednic, valoros, înzestrat, abil

Dex cunoscător

• cunoscător, ~oare 1-2 , (Persoană) care posedă cunoștințe speciale, temeinice într-un domeniu expert. 3-4 , (Persoană) care are un gust rafinat. 5 (Înv#) Recunoscător.
• CUNOSCĂTÓR, -OÁRE, cunoscători, -oare, , și (Persoană) care posedă cunoștințe speciale, temeinice într-un domeniu; expert. ♦ (Persoană) care are un gust rafinat. – Cunoaște + -ător.
• CUNOSCĂTÓR,-OÁRE, cunoscători, -oare, (Adesea substantivat) (Persoană) care posedă cunoștințe speciale într-un domeniu; priceput, expert. Era unul din cei mai adînci cunoscători ai limbii și literaturii noastre. VLAHUȚĂ, O. A. 238. Cunoscător de oameni sînt eu la bătrînețe. ALECSANDRI, T. II 97. Se găsiră Alți vînători, Mai cunoscători, Și ziseră că-i urmă de căprioară. TEODORESCU, P. P. 174. ♦ (Persoană) care are gust rafinat. Cunoscător în artă.
• CUNOSCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival 1) Care are cunoștințe speciale, temeinice într-un domeniu oarecare. 2) Care are gust rafinat. /a cunoaște + suf. ~ător
• cunoscător a. și m. care cunoaște, știe, se pricepe.
• cunoscătór, -oáre adj. și s. Care se pricepe la, în ceva: cunoscător în artă, la stofe.
• CUNOSCĂTÓR adj., s. 1. v. expert. 2. (astăzi rar) știutor. (E un bun ~ al limbii noastre.)
• CUNOSCĂTOR 1. expert (Un mare ~ în problema...) 2. (astăzi rar) știutor. (E un bun ~ al limbii noastre.)

Sinonimul cuvântului cunoscător

Testează-te!