Sinonime deținut

Cuvântul „deținut” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• arestat - deținut, închis, întemnițat, reținut
• prizonier - captiv, prins, ostatic
• captiv - prizonier, rob
• captivitate - robie, prizonierat, sclavie
• pudic - rușinos, sfios, decent, reținut, nevinovat
• recluziune - închisoare, detenție, pușcărie, arest
• sclav - rob, subjugat, captiv, asuprit, subordonat
• sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
• sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
• subjuga - a înrobi, a aservi, a supune, a înfeuda, a îngenunchea, a domina, a stăpâni, a captiva, a înlănțui
• taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
• temniță - închisoare, pușcărie, penitenciar, arest, răcoare, zdup
• zăcea - a boli, a fi imobilizat, a fi închis, a fi ascuns, izolat
• zdup - închisoare, pușcărie
• fermeca - a încânta, a captiva, a ademeni, a fascina, a extazia, a cuceri, a vrăji, a descânta, a meni

Dex deținut

• deținut, ~ă 1 Ținut cu forța. 2-3 , (Persoană) care se află sub stare de arest arestat. 4 ( bunuri materiale, drepturi, informații) Care este în posesia cuiva. 5 ( funcții, grade) Care este ocupat de cineva.
• DEȚINÚT, -Ă, deținuți, -te, și Persoană ținută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat. – deține.
• DEȚINÚT, -Ă, deținuți, -te, și Persoană care se află sub stare de arest, la închisoare, într-un lagăr de prizonieri etc.; arestat. Gratii groase despart pe deținuți de vizitatori. CAMIL PETRESCU, T. I 225.
• DEȚINÚT, -Ă și Cel ținut în închisoare în urma unei condamnări; ocnaș, pușcăriaș. .
• DEȚINÚT, -Ă cel aflat în închisoare în urma unei condamnări. (după fr. détenu)
• DEȚINÚT ~ți m. Persoană care se află în detențiune; om ținut în stare de arest; arestat. /<fr. détenu
• deținut a. și m. închis, prizonier.
• * deținút, -ă adj. și s. (fr. détenu). Arestat, ținut în închisoare.
• dețíne 1 A reține cu sila. 2 A aresta pentru cercetări. 3 A ține la închisoare. 4 A dobândi 5 ( bunuri materiale, drepturi) A avea în proprietate. 6 A fi în posesia unor informații. 7 ( funcții, grade, titluri) A ocupa într-o ierarhie.
• DEȚÍNE, dețín, III. 1. A avea în stăpânire sau în păstrare un bun material. 2. A dispune de..., a poseda, a avea; a poseda un titlu, un premiu etc.; a avea o funcție, un grad etc. 3. A ține pe cineva închis (pentru cercetări sau după ce a fost condamnat). – Din détenir (după ține).

Sinonimul cuvântului deținut

Testează-te!