Dicționar de sinonime

Sinonime dispută

Cuvântul „dispută” are următoarele sinonime:

disputa ( verb )
  1. a se confrunta, a se contrazice, a se certa, a contesta
  2. a avea loc, a se desfășura, a se juca
Alte sinonime:
  • a rivaliza
  • a se lupta pentru
  • a purta o dispută
  • a discuta
  • a conversa
  • a vorbi în contradictoriu
  • dispută
dispută ( substantiv )
  1. controversă, ceartă, disensiune, dezacord, diferend
  2. competiție, întrecere, partidă


Sinonime Apropiate

  • gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
  • competiție - concurs, întrecere, confruntare, examen
  • concurs - competiție, întrecere, concurență, confruntare, examen, ajutor, sprijin, colaborare
  • conflict - ceartă, neînțelegere, dezacord, ciocnire, dispută, gâlceavă, război, conflagrație
  • dezacord - neînțelegere, diferend, disensiune
  • dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
  • duel - luptă, confruntare, altercație, ceartă, controversă
  • ceartă - gâlceavă, dezbinare, sfadă, altercație, animozitate, discordie, dispută, disensiune, învrăjbire
  • confruntare - competiție, concurs, întrecere, conflict, înfruntare, opunere
  • joc - joacă, zbenguială, distracție, amuzament, dans, horă, întrecere, partidă, dispută
  • gâlcevi - a se certa, a disputa, a se învrăjbi
  • întâmpla - a se petrece, a se desfășura, a se produce, a fi, a avea loc, a surveni, a se realiza, a se înfăptui, a se face
  • întrecere - concurs, competiție, concurență, luptă
  • juca - a dansa, a dănțui, a se distra, a țopăi, a disputa, a întrece, a interpreta, a prezenta, a reprezenta
  • nega - a tăgădui, a dezminți, a contesta, a renega, a contrazice, a nu admite, a nu recunoaște, a anula

Dex dispută

  • dispu 1 Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane controversă, disputare (1), disputație (1), dispuție (1). 2 Ceartă. 3 Dezbatere controversată asupra unui subiect, a unei teme științifice 4 Luptă pentru întâietate. 5 Întrecere pentru obținerea victoriei competiție, concurs. 5 Desfășurare a unei competiții sportive.
  • DISPÚTĂ, dispute, 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane; controversă; ceartă. 2. Luptă pentru întâietate, pentru tranșarea în favoarea sa a unei rivalități; întrecere sportivă; desfășurare a unei întreceri sportive. – Din dispute.
  • DISPÚTĂ, dispute, 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane asupra unui subiect sau asupra unei teme; dezbatere, controversă; ceartă. Acolo, la restaurant, se iscă o dispută între tustrei. C. PETRESCU, O. P. I 93. ◊ Marele masiv al Bucegilor se înalță, cu fiecare stîncă și cu fiecare perete de piatră, tot mai sus... ca pentru o tragică și solemnă dispută cu... Piatra Craiului. BOGZA, C. O. 206. 2. (Sport) Competiție.
  • DISPÚTĂ 1. Dezbatere, discuție aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); diferend, ceartă. 2. (Sport) Competiție, întrecere; luptă pentru obținerea victoriei. .
  • DISPÚTĂ 1. dezbatere, discuție aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă. 2. competiție (sportivă). (< fr. dispute)


Sinonimul cuvântului dispută

Sinonimul cuvântului dispută


Testează-te!