Dicționar de sinonime
Sinonime dispută
Cuvântul „dispută” are următoarele sinonime:
disputa ( verb )
- a se confrunta, a se contrazice, a se certa, a contesta
- a avea loc, a se desfășura, a se juca
Alte sinonime:
- a rivaliza
- a se lupta pentru
- a purta o dispută
- a discuta
- a conversa
- a vorbi în contradictoriu
- dispută
dispută ( substantiv )
- controversă, ceartă, disensiune, dezacord, diferend
- competiție, întrecere, partidă
Sinonime Apropiate
- gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
- competiție - concurs, întrecere, confruntare, examen
- concurs - competiție, întrecere, concurență, confruntare, examen, ajutor, sprijin, colaborare
- conflict - ceartă, neînțelegere, dezacord, ciocnire, dispută, gâlceavă, război, conflagrație
- dezacord - neînțelegere, diferend, disensiune
- dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
- duel - luptă, confruntare, altercație, ceartă, controversă
- ceartă - gâlceavă, dezbinare, sfadă, altercație, animozitate, discordie, dispută, disensiune, învrăjbire
- confruntare - competiție, concurs, întrecere, conflict, înfruntare, opunere
- joc - joacă, zbenguială, distracție, amuzament, dans, horă, întrecere, partidă, dispută
- gâlcevi - a se certa, a disputa, a se învrăjbi
- întâmpla - a se petrece, a se desfășura, a se produce, a fi, a avea loc, a surveni, a se realiza, a se înfăptui, a se face
- întrecere - concurs, competiție, concurență, luptă
- juca - a dansa, a dănțui, a se distra, a țopăi, a disputa, a întrece, a interpreta, a prezenta, a reprezenta
- nega - a tăgădui, a dezminți, a contesta, a renega, a contrazice, a nu admite, a nu recunoaște, a anula
Dex dispută
- dispută 1 Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane controversă, disputare (1), disputație (1), dispuție (1). 2 Ceartă. 3 Dezbatere controversată asupra unui subiect, a unei teme științifice 4 Luptă pentru întâietate. 5 Întrecere pentru obținerea victoriei competiție, concurs. 5 Desfășurare a unei competiții sportive.
- DISPÚTĂ, dispute, 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane; controversă; ceartă. 2. Luptă pentru întâietate, pentru tranșarea în favoarea sa a unei rivalități; întrecere sportivă; desfășurare a unei întreceri sportive. – Din dispute.
- DISPÚTĂ, dispute, 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane asupra unui subiect sau asupra unei teme; dezbatere, controversă; ceartă. Acolo, la restaurant, se iscă o dispută între tustrei. C. PETRESCU, O. P. I 93. ◊ Marele masiv al Bucegilor se înalță, cu fiecare stîncă și cu fiecare perete de piatră, tot mai sus... ca pentru o tragică și solemnă dispută cu... Piatra Craiului. BOGZA, C. O. 206. 2. (Sport) Competiție.
- DISPÚTĂ 1. Dezbatere, discuție aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); diferend, ceartă. 2. (Sport) Competiție, întrecere; luptă pentru obținerea victoriei. .
- DISPÚTĂ 1. dezbatere, discuție aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă. 2. competiție (sportivă). (< fr. dispute)