Dicționar de sinonime
Sinonime dota
Cuvântul „dota” are următoarele sinonime:
dota ( verb )
- a înzestra
- a dărui
Alte sinonime:
- a echipa
- a prevedea
- a utila
- a provedea
- înzestra
- a împodobi
- a atribui
- dotă
dotă ( substantiv )
- zestre
- dotație
- parte
- profecticie
Sinonime Apropiate
- zestre - dotă, dotație, inventar
- talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
- înzestra - a dota, a echipa, a utila, a prevedea, a da
- înzestrat - dotat, talentat, capabil, destoinic, pregătit, valoros, bun
- dotat - capabil, destoinic, înzestrat, vrednic, competent, valoros, priceput
- echipa - a înzestra, a dota, a utila, a (se) îmbrăca
- pereche - cuplu, partener, soț
- prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
- recompensa - a răsplăti, a gratifica, a dărui
- sacrificiu - jertfă, ofrandă dăruire, sacrificare
- sector - zonă, parte, porțiune, raion, domeniu, branșă
- secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
- snoavă - glumă, anecdotă, istorie
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- flanc - latură, parte, coastă, margine, aripă
Dex dota
- dota 1 ( persoane) A înzestra cu calități fizice, intelectuale psihice, native care condiționează performanțe în diferite activități. 2 ( o fată) A da dotă. 3 ( o instituție, o întreprindere ) A utila cu cele necesare unei activități a înzestra. 4 (Rar) A finanța o activitate.
- DOTÁ, dotez, I. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din doter, dotare.
- DOTÁ, dotez, I. 1. A prevedea (o instituție, o întreprindere etc.) cu cele necesare; a înzestra. Noua fabrică va fi dotată cu instalații sanitare, de ventilație și de apă, din cele mai moderne. SCÎNTEIA, 1953, 2848. Ambițiosul secretar de redacție voia să-l doteze cu diferite rubrici noi. REBREANU, R. I 240. 2. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. Natura l-a dotat cu inteligență. 3. A da dotă unei fete cînd se mărită, a înzestra.
- DOTÁ I. 1. A prevedea (o instituție etc.) cu cele necesare. 2. A înzestra cu calități intelectuale sau sufletești. 3. A da dotă unei fete la căsătoria ei. .
- DOTÁ tr. 1. a utila (o instituție, o întreprindere etc.) cu cele necesare desfășurării activității. 2. a înzestra cu calități intelectuale sau sufletești. 3. a da dotă unei fete la căsătoria ei. (< fr. doter, lat. dotare)