Dicționar de sinonime
Sinonime doxă
Cuvântul „doxă” are următoarele sinonime:
doxă ( substantiv )
- minte
- judecată
- gândire
Alte sinonime:
- deșteptăciune
- intelect
- inteligență
- pricepere
- rațiune
- spirit
- prudență
Sinonime Apropiate
- spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
- intelect - minte, inteligență, gândire, judecată, rațiune
- inteligență - deșteptăciune, minte, pricepere, pătrundere, subtilitate, judecată, rațiune, duh, doxă
- înțelegere - pricepere, cunoaștere, percepere, sesizare, gândire, minte, intelect, judecată, bunăvoință
- gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
- judecată - minte, intelect, inteligență, spirit, rațiune, raționament, chibzuire, idee, gând
- înțelepciune - cumințenie, cunoaștere, judecată, chibzuială, prudență, socoteală, cumpăt, măsură
- cuget - conștiință, minte, gândire, spirit, suflet, idee
- cugetare - gândire, reflecție, raționament, judecată, meditare, aforism, maximă, sentință, dicton
- cap - țeastă, craniu, căpățână (jargon), dovleac, glavă, tărtăcuță, minte, cuget, gândire
- creier - encefal, cerebel, minte, inteligență, judecată, spirit
- minte - judecată, rațiune, gând, cugetare, inteligență, deșteptăciune, intelect, spirit, istețime
- schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
- schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
- suflet - conștiință, psihic, minte, cuget, inimă, simțire, spirit, bunătate, omenie
Dex doxă
- dóxă 1 Minte (3). 2 De doftă De bună calitate. 3 A fi cu ~ la cap (sau a avea ~ la cap) A fi înțelept. 4 Cap.
- DÓXĂ Minte, pricepere, deșteptăciune. – Din dóxa.
- DÓXĂ (Familiar) Minte, pricepere. Te-am luat repede și cu doxă și-ți pare rău că mi-ai mărturisit adevărul. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 301. ◊ A avea (sau a fi cu) doxă la cap = a fi deștept, priceput. Pentru cine nu-l știe, domnu Arsene îi o făptură de om pe dos; da nu-i așa, că doar are doxă la cap și-i cu tîlc la vorbă. HOGAȘ, M. N. 230.
- doxă f. fam. minte, pricepere: fără doxă la cap ISP. .
- dóxă f., pl. e (ngr. dóxa, părere. V. doftă, paradox). Fam. Minte, pricepere, glagorie: n’aĭ și tu atîta doxă?
- DÓXĂ s. v. deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit.
- doxă DEȘTEPTĂCIUNE. INTELECT. INTELIGENȚĂ. JUDECATĂ. MINTE. PRICEPERE. RAȚIUNE. SPIRIT.
- dóxă (-xe), – Prudență, înțelepciune, minte. – doxie, docsă, docsie. dhoxă. δόξα „glorie, considerație” (Tiktin; Gáldi 175). Este destul de popular; se folosește cu forma doftă, (, reputație). – doxologie, (te deum), din δοξολογία ( XVIII, Gáldi 175); doxastar, (carte care conține doxologiile), din δοξασταριον; doxastih, (motet care însoțește doxologia), din δοξαστιχόν.
- a avea doxă a fi inteligent