Dicționar de sinonime
Sinonime eterniza
Cuvântul „eterniza” are următoarele sinonime:
eterniza ( verb )
- imortaliza
- a imortaliza
- a perpetua
- a nemuri
- a înnemuri
- a înveșnici
- a dura
- a dăinui
- a subzista
Sinonime Apropiate
- menține - a conserva, a păstra, a rezista, a dura, a se menține, a exista, a subzista, a rămâne, a dăinui
- dăinui - a dura, a ține, a rămâne, a persista, a se menține, a exista, a trăi, a se păstra, a se perpetua
- păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
- trăi - a exista, a fi, a viețui, a ființa, a dura, a se menține, a dăinui, a petrece, a locui
- nemuritor - nepieritor, veșnic, etern, sempitern, durabil, celebru, faimos, reputat, vestit
- dăinuire - persistență, menținere, perpetuare, viețuire
- dura - a persista, a rezista, a dăinui, a continua, a se menține, a făuri, a construi, a face, a clădi
- fi - a exista, a ființa, a viețui, a exista, a dura, a dăinui, a trăi, a se afla, a se găsi
- peren - trainic, durabil, vivace, persistent, etern
- răstimp - interval, perioadă, durată, răspas
- spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
- suferi - a suporta, a răbda, a îndura, a pătimi, a admite, a permite, a consimți, a tolera
- temperatură - febră, fierbințeală, căldură
- timp - vreme, răstimp, perioadă, durată, răgaz, interval, moment, dată, ritm
- tiv - tivitură, chenar, bordură
Dex eterniza
- eterniza 1 A face să dureze la nesfârșit. 2 A face să devină etern a perpetua. 3 A face să trăiască veșnic în amintirea oamenilor a imortaliza, a înveșnici. 4-5 A prelungi în timp o stare (sau durata unei acțiuni) a tărăgăna. 6-7 A rămâne într-un loc pe timp îndelungat (sau pentru totdeauna). 8-9 (Rar) A rămâne (sau a face să rămână) la nesfârșit într-o anumită stare (spirituală).
- ETERNIZÁ, eternizez, I. A face să dureze fără sfârșit, să dăinuiască veșnic, să rămână în amintirea posterității. – Din éterniser.
- ETERNIZÁ, eternizez, I. A face să dureze fără sfîrșit, să dăinuiască veșnic, să rămînă în amintirea posterității. Radu Greceanu a avut sarcina să eternizeze splendoarea curții lui Constantin Brîncoveanu. ♦ (Familiar sau ironic) A rămîne (mai) multă vreme într-un loc, a nu se mai dezlipi dintr-un loc. e caravanseraiul unde toți intră și nimeni nu se eternizează. ANGHEL, PR. 34.
- ETERNIZÁ I. 1. A face să dureze la infinit. 2. A rămâne în amintire pentru posteritate. .
- ETERNIZÁ I. tr. a face să dureze la infinit. II. a rămâne pentru posteritate. (< fr. éterniser)
- A ETERNIZÁ ~éz tranz. A face să devină etern; a înveșnici. /<fr. éterniser
- eternizà v. 1. a face etern: a-și eterniza numele; 2. a face să dureze mult timp, a prelungi indefinit: șicana eternizează procesele.
- eternisa eterniza