Sinonime fărma

Cuvântul „fărma” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
• sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
• spițer - farmacist
• spițerie - farmacie, drogherie, medicamente, droguri
• țară - pic, puțin, oleacă, strop, fărâmă
• țandără - așchie, surcea, zburătură, ciob, fărâmătură
• zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
• zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
• zobi - a strivi, a zdrobi, a sfărâma
• fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
• fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
• fir - filament, filet, șuviță, fibră, fărâmă, pic, picătură, țâră
• firimitură - fărâmă
• frântură - bucată, fragment, crâmpei, porțiune, parte, fărâmă, fractură, spărtură
• hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie

Dex fărma

• fărâma 1-2 A (se) sparge în bucățele. 3-4 A (se) distruge. 5 A-și ~ trupul A-și îndoi trupul de la mijloc. 6 A-și ~ capul A-și bate capul (83). 7 (; corăbii) A naufragia. 8 A munci din greu. 9 A frământa (1). 10 A-l ~ la inimă (sau la stomac) (pe cineva) A avea colici a frământa (11).
• FĂRÂMÁ, fărấm, I. și A (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge. ◊ A-și fărâma capul = a se chinui să rezolve o problemă dificilă, a-și bate capul. ♦ A (se) distruge, a (se) nimici. – Din fărâmă.
• fărâmá vb. I. (pop.) 1 tr., refl. (despre obiecte, materiale etc.) A (se) sparge, a (se) sfărâma, a (se) rupe în bucăți. ◊ Expr. (tr.) A-și fărâma capul = a-și bate capul, a se chinui să rezolve o problemă dificilă. (înv.) A-și fărâma trupul = a-și îndoi trupul de la mijloc. (reg.) A-l fărâma la inimă (sau la stomac) (pe cineva) = a avea colici. 2 refl. A se destrăma; a se distruge. Firele albe de nori se fărâmaseră ușoare ca fumul (SAHIA). • prez.ind. fărâm. și (pop.) fărmá vb. I. / fărâmă + -a.
• A FĂRÂMÁ fărâm tranz. 1) A face să se fărâme. 2) fig. A face să nu mai existe; a nimici; a prăpădi; a distruge. ~ oastea. /Din fărâmă
• A SE FĂRÂMÁ se fărâmă intranz. A se transforma în fărâme; a se desface în bucăți mici. /Din fărâmă
• fărma fărâma
• FĂRMÁ I fărâma.

Sinonimul cuvântului fărma

Testează-te!