Sinonime gâtuit

Cuvântul „gâtuit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• sugrumat - sufocat, asfixiat, gâtuit, copleșit, înecat, asmuțit
• sacrament - taină, împărtășanie, cuminecătură
• sufocant - înăbușitor, asfixiat, insuportabil, ucigător
• ucigaș - asasin, criminal, omorâtor
• greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
• irespirabil - sufocant, viciat, înăbușitor, greu
• melancolic - trist, dezolat, elegiac, întristat, posomorât, abătut
• mohorât - închis, neguros, înnorat, plumburiu, posomorât, trist, supărat, îmbufnat, dezolant
• morocănos - ursuz, acru, posomorât, posac, închis
• spânzurat - atârnat, strangulat, ștrengar, poznaș
• mocnit - înăbușit, înfundat, stătut, ascuns
• închis - încuiat, ferecat, zăvorât, înfundat, astupat, oprit, îngrădit, împrejmuit, izolat
• neguros - cețos, pâclos, înnegurat, întunecat, întunecos, obscur, confuz, haotic, neclar

Dex gâtuit

• gâtuit2, ~ă 1 Sugrumat2. 2 ( voce) Care pare a fi sugrumată din cauza emoției. 3 ( unele obiecte, lucruri sau chiar locuri) Cu unele porțiuni înguste, foarte strâmte.
• gâtuit1 (Rar) Sugrumat (1).
• GÂTUÍT, -Ă, gâtuiți, -te, Sugrumat; omorât prin sugrumare. – gâtui.
• gâtui 1 A sugruma. 2 A da pe gât o băutură tare. 3 A se îngusta într-o anumită porțiune.
• GÂTUÍ, gấtui, IV. 1. A strânge pe cineva de gât (și a-l omorî prin sufocare); a sugruma. 2. A se îngusta, a se micșora pe o anumită porțiune, într-o anumită zonă. – Gât + -ui.
• GÎTUÍ, gî́tui, IV. 1. A strînge (pe cineva) de gît; a sugruma. Nu-i rămînea decît să sară la ea și s-o gîtuie, să-i sucească gîtul ca la un pui de vrabie. SLAVICI, O. I 342. Cît pe ce erai să mă gîtui, jupîneșică. CREANGĂ, P. 120. ◊ Erai gîtuit de emoție. PAS, Z. I 70. Femeia a dat să se scoale, să fugă, ori să răspundă. Dar, gîtuită de-o teamă năprasnică, a venit mototol la loc. POPA, V. 317. 2. A înăbuși, a împiedica un proces în dezvoltarea lui. Acolo unde critica de jos este gîtuită, sub o formă sau alta, apar atitudini tolerante față de lipsuri, lăudăroșenie, îngîmfare, automulțumire. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 8, 51. – și: gîtuiesc (CREANGĂ, P. 115).
• GÎTUÍT, -Ă, gîtuiți, -te, (Despre ființe) Strîns de gît, sugrumat, omorît.

Sinonimul cuvântului gâtuit

Testează-te!