Dicționar de sinonime
Sinonime guvernământ
Cuvântul „guvernământ” are următoarele sinonime:
guvernământ ( substantiv )
- regim
- sistem politic
- guvernare
Alte sinonime:
- administrație
- autoritate
- cabinet
- comandament
- intendență
- putere
- stat
Sinonime Apropiate
- guvernare - conducere, administrare, diriguire, cârmuire, chivernisim, regim, sistem politic
- totalitate - total, întregime, sumă, ansamblu, unanimitate, universalitate
- totalmente - total, complet, în întregime, cu totul
- înrola - a încorpora, a recruta, a cătăni, a înregimenta, a adera, a se angaja
- legiune - regiment, unitate, armată, mulțime, ceată, grup, gloată
- cârmă - oiște, proțap, cârmuire, conducere, comandă, guvernare, domnie
- dietă - regim (alimentar), cumpăt, post, adunare (legislativă), parlament
- domnie - stăpânire, cârmuire, guvernare, dominație, putere, scaun, coroană, sceptru
- conducere - direcție, îndrumare, administrare, cârmuire, guvernare, ghidare, comandă, stăpânire
- deplin - de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet, în mod desăvârșit, perfect, neștirbit, desăvârșit
- eminamente - totalmente, total, întru totul, în întregime
- sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
Dex guvernământ
- guvernământ 1 Guvernare. 2 Formă de ~ Formă de conducere politică a unui stat. 3 (În unele state) Unitate teritorial-administrativă condusă de un împuternicit al șefului statului.
- GUVERNĂMẤNT, (2) guvernăminte, 1. (În sintagma) Formă de guvernământ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (În unele state) Unitate teritorial-administrativă condusă de un împuternicit al șefului statului. – Din gouvernement.
- GUVERNĂMÂNT 1. (Rar) Puterea executivă a unui stat; guvern. ◊ Formă de guvernământ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (În unele țări) Unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. .
- GUVERNĂMÂNT 1. guvernare. ♦ formă de ~ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (în unele țări) unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. (< fr. gouvernement)
- GUVERNĂMÂNT ~mínte n. 1): Formă de ~ formă de conducere politică a unui stat. 2) (în unele state) Unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. /<fr. gouvernement
- guvernământ n. gubernie.
- GUVERNĂMÎ́NT, (2) guvernăminte, 1. (În ) Formă de guvernămînt = regim politic de conducere, a unui stat. Forma monarhică de guvernămînt este foarte învechită și nu corespunde vremurilor noastre. SCÎNTEIA, 1953, 2655. 2. (În statele cu regim monarhic absolut și în dictaturile fasciste) Unitate teritorial-administrativă condusă de un împuternicit al șefului statului.