Dicționar de sinonime
Sinonime impertinență
Cuvântul „impertinență” are următoarele sinonime:
impertinență ( substantiv )
- obrăznicie
- aroganță
- insolență
- măgărie
- necuviință
- neobrăzare
- nerușinare
- sfruntare
- trufie
- tupeu
- semeție
- morgă
- prezumție
- țâfnă
- impolitețe
- impudență
- inconveniență
- ireverență
Sinonime Apropiate
- obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- insolență - tupeu, obrăznicie, nerușinare, ireverență
- nesimțire - leșin, colaps, nerușinare, insolență, obrăznicie, impertinență, necuviință, nepăsare, indiferență
- măgărie - neghiobie, prostie, necuviință, obrăznicie, impertinență
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
- golănie - mojicie, necuviință, obrăznicie, măgărie
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- impolitețe - necuviință, mitocănie, obrăznicie
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- aroganță - înfumurare, obrăznicie, trufie
- ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
- indecență - necuviință, nerușinare
- mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
Dex impertinență
- impertinență 1 Obrăznicie. 2 Nerușinare.
- IMPERTINÉNȚĂ, impertinențe, Obrăznicie; insolență, nerușinare. – Din impertinence.
- IMPERTINÉNȚĂ, impertinențe, Însușirea de a fi impertinent; purtare de om impertinent, obrăznicie, insolență. Cu asemenea obrăznicii, cu asemenea impertinență, nu-ți ușurezi situația! GALAN, Z. R. 356. Ah! Ce n-aș face ca să-mi răzbun de impertinențele ei! ALECSANDRI, T. 1584.
- IMPERTINÉNȚĂ Obrăznicie, necuviință, insolență. .
- IMPERTINÉNȚĂ atitudine, comportare impertinentă; obrăznicie, necuviință, insolență. (< fr. impertinence)
- IMPERTINÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter impertinent; insolență; obrăznicie. 2) Atitudine sau comportare impertinentă; insolență; obrăznicie; neobrăzare. /<fr. impertinence
- impertinență f. 1. caracterul celui insolent: 2. vorbă, faptă ofensătoare.
- *impertinénță f., pl. e (d. impertinent; fr. impertinence). Caracteru de a fi impertinent. Vorbă saŭ faptă impertinentă.
- impertinenție impertinență
- IMPERTINÉNȚĂ s. v. obrăznicie.
Sinonimul cuvântului impertinență