Sinonime incriminat

Cuvântul „incriminat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• împricinat - acuzat, inculpat, învinuit, pârât, incriminat
• inculpat - acuzat, învinuit, pârât, împricinat, reclamat
• făptaș - făptuitor, autor, vinovat, acuzat, încriminat
• acuzat - inculpat, învinuit
• reclamant - pârât, învinovățit, denunțat
• răstit - aspru, pornit, repezit, amenințător, ostil, acuzator, mânios
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
• sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
• sporadic - intermitent, discontinuu, disparat, întâmplător, răzleț
• sturlubatic - zvăpăiat, nebunatic, neastâmpărat
• trist - supărat, indispus, abătut, mâhnit, îndurerat, afectat, suferind, deprimant, dezolant
• zburdalnic - neastâmpărat, nebunatic, jucăuș, zglobiu, zvăpăiat
• fundaș - apărător, bec (la fotbal), stoper
• gardă - pază, veghe, caraulă, strajă, paznic, planton, veghetor, apărătoare, scut (la sabie)

Dex incriminat

• incriminat, ~ă 1-2 , a (Persoană) care este acuzată de crimă. 3-4 , a (Persoană) care este învinuită de ceva. 5 a Care a dat naștere la o învinuire. 6 a Care este pedepsit de lege. 7 a Penalizat.
• INCRIMINÁT, -Ă, incriminați, -te, Care este acuzat de crimă; care a dat naștere la o învinuire; care este pedepsit de lege; acuzat. ♦ (Substantivat) Persoană învinuită de o crimă. – incrimina.
• INCRIMINÁT, -Ă, incriminați, -te, (Despre persoane) Învinuit, acuzat de ceva. ♦ (Mai ales despre faptele și manifestările oamenilor) Care este pedepsit de lege; care a dat naștere la o imputare, la o învinuire. Se fac citate din versurile incriminate. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, 111, 4/5.
• INCRIMINÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este acuzat de o crimă. /v. a incrimina
• incrimina 1 A acuza pe cineva de săvârșirea unei crime. 2 A acuza. 3 A se învinovăți unul pe altul. 4 A stabili prin lege că o anumită categorie de fapte constituie infracțiune și se pedepsește ca atare a pedepsi, a penaliza, a sancționa.
• INCRIMINÁ, incriminez, I. A învinui o persoană de săvârșirea unei crime; a învinovăți, a acuza. – Din incriminer.
• ÎNCRIMINÁ I incrimina.
• ÎNCRIMINÁT, -Ă incriminat.
• INCRIMINÁ, incriminez, I. A acuza o persoană de săvârșirea unei crime; a învinovăți, a acuza. – Din incriminer.
• INCRIMINÁ, incriminez, I. A imputa cuiva acte criminale, a învinui pe cineva, a învinovăți. – și: (învechit) incrímin.

Sinonimul cuvântului incriminat

Testează-te!