Dicționar de sinonime
Sinonime infatuare
Cuvântul „infatuare” are următoarele sinonime:
infatuare ( substantiv )
- îngâmfare
- aroganță
- fală
- fudulie
- înfumurare
- mândrie
- orgoliu
- semeție
- trufie
- vanitate
- fatuitate
- morgă
- prezumție
- suficiență
- superbie
- țanțoșie
- măreție
- mărire
- ifos
- țâfnă
- făloșenie
- făloșie
- fălnicie
- laudă
- mărie
- mărime
- mândrețe
- pohfală
- preaînălțare
- preaînălțime
- semețire
- trufă
- trufășie
- zădărnicie
Sinonime Apropiate
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire
- megalomanie - grandomanie, fudulie, infatuare, înfumurare, orgoliu, trufie, vanitate, semeție, mândrie
- trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
- mândrețe - frumusețe, splendoare, strălucire, aroganță, înfumurare, infatuare, orgoliu, trufie, vanitate
- ifos - îngâmfare, aroganță, înfumurare, trufie, orgoliu
- lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
- vanitate - orgoliu, îngâmfare, aroganță, ambiție, înfumurare
- fatuitate - îngâmfare, aroganță, orgoliu, înfumurare
- fumuri - îngâmfare, aroganță, pretenții, înfumurare, aere, făloșenie
- morgă - aroganță, orgoliu, îngâmfare
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
- grandomanie - înfumurare, aroganță, orgoliu
- ambiție - orgoliu, înfumurare, mândrie, aspirație, pretenție, râvnă, dorință, veleitate
Dex infatuare
- infatuare Mulțumire de sine înfumurare, îngâmfare.
- INFATUÁRE, infatuări, Acțiunea de a (se) infatua; îngâmfare, înfumurare. – infatua.
- INFATUÁRE, infatuări, (Franțuzism) Încîntare de sine, înfumurare, îngîmfare. – Pronunțat: -tu-a-.
- INFATUÁRE (Rar) Îngâmfare, înfumurare. .
- infatua , (rar) 1-2 A (se) înfumura.
- INFATUÁ, infatuez, I. și A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. – Din infatuer.
- INFATUÁ I. , (Rar) A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. .
- INFATUÁ tr., a (se) îngâmfa, a (se) înfumura. (< fr. /s’/infatuer, lat. infatuare)
- A SE INFATUÁ mă ~éz intranz. A deveni foarte fudul; a se crede om superior; a se umfla în pene; a se îngâmfa; a se împăuna; a se înfumura. /<fr. infauter
- INFATUÁRE s. v. îngâmfare.
Antonime infatuare
- Infatuare ≠ modestie
Sinonimul cuvântului infatuare